112 ani de la nașterea Elisabetei Rizea. Povestea eroinei de la Nucșoara care s-a opus comuniștilor.
Pe 28 iunie 1912 se năştea Elisabeta Rizea, eroina de la Nucșoara, femeia simplă de la ţară, care a ales să nu se supună jugului comunist indiferent la cât de multe torturi avea să fie supusă.
112 ani de la nașterea Elisabetei Rizea
Elisabeta Rizea s-a născut la 28 iunie 1912, în comuna Domneşti, judeţul Argeş, având ca părinți pe Ion şi Maria Şuța. Trece la cele veșnice la 6 octombrie 2003.
Eroina a detestat comunismul şi în momentul înființării Grupului de rezistență din Nucșoara condus de Toma Arnăuţoiu, nu a pregetat să-i ajute împreună cu soţul ei, Gheorghe Rizea, cu alimente şi îmbrăcăminte.
A fost numită „dușman al poporului”, iar gospodăria ei din Nucşoara a fost botezată de comunişti „casă de bandiţi”. Pentru comunişti, bandiţii erau eroii rezistenţei anticomuniste, ascunşi în Munţii Făgăraşului. Lor le-a dus Elisabeta Rizea vreme de patru ani, pe ascuns şi în condiţii grele, bani şi mâncare pentru a rezista în sălbăticie şi pentru a nu fi prinşi de comunişti.
Eroilor din „banda” Arsenescu-Arnătoiu li s-a alăturat şi soţul Elisabetei Rizea, Gheorghe.
Pe 18 iunie 1949, Elisabeta Rizea a fost prinsă, dusă pe sus la primăria din localitate și bătută de securiști. A stat nemâncată în subsolul unei case timp de patru zile.
Gheorghe Rizea a reuşit să se ascundă câteva luni de zile înainte de a fi arestat, anchetat şi condamnat la 15 ani muncă silnică.
Elisabeta Rizea a fost arestată prima dată pe 20 noiembrie 1950, anchetată şi condamnată în 1951 de Tribunalul Militar Bucureşti la 6 ani de detenţie. La eliberarea din închisoare, la 6 iunie 1956, deşi era urmărită de Securitatea, Elisabeta Rizea a început din nou să îi ajute pe cei din grupul de rezistenţă, transmiţând mesaje, ducând-le alimente şi îmbrăcăminte.
A fost arestată pentru a doua oară în 1958, după prinderea fraţilor Arnăuţoiu, anchetată de Securitate şi condamnata de Tribunalul Militar la 25 de ani de muncă silnică, 10 ani de degradare civică şi confiscarea averii. Şi-a regăsit soţul şi cele două fiice când a fost eliberată din închisoare la 29 iulie 1964, prin decret de graţiere.
Elisabeta Rizea a vorbit în Memorialul durerii după 1990, şi în interviuri despre rezistenţa de la Nucşoara şi despre represiunea declanşată de regimul comunist prin Securitate, Miliţie şi noua ierarhie a satului.
Casa fostei luptătoare anticomuniste este transformată în muzeu, urmare a unui proiect inițiat de strănepotul acesteia, Bogdan Vârvoreanu.
