Joi, 2 iunie, se împlinesc 141 de ani de la înveșnicirea compozitorului Ciprian Porumbescu (14 octombrie 1853 – 6 iunie 1883).
„Vegheați să nu mi se piardă cântecele” a lăsat ca testament peste veacuri marele compozitor, „Vegheați să nu mi se piardă cântecele” stă scris pe coroana de flori pe care colectivul Coralei „Ciprian Porumbescu” din Suceava a așezat-o la mormântul de la Stupca, la împlinirea celor 141 de ani de la trecerea la cele veșnice a celui care „ghidează sufletele iubitorilor de valori naționale și religioase, cel care și-a dedicat viața și creația simțământului românesc”, după cum a spus, potrivit publicației Monitorul de Suceava, Ionuț-Vichentie Ilisoi, managerul Coralei „Ciprian Porumbescu”.
141 de ani de la înveșnicirea compozitorului Ciprian Porumbescu: „Vegheați să nu mi se piardă cântecele”
„Se împlinesc 141 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ciprian Porumbescu și 171 de la nastere. Noi am dorit să marcăm acest moment și totodată să ne amintim faptul că, iată, acum un an de zile (pe 5 iunie 2023), am susținut un concert extraordinar intitulat In memoriam Ciprian Porumbescu, alături de soliști ai operelor București și Iași. Concertul a fost susținut chiar în timpul pregătirilor pentru Jocurile Corale Mondiale din Coreea de Sud, acolo unde am câștigat primele două medalii de aur pentru un cor mixt din România.
Purtăm cu cinste și responsabilitate numele lui Ciprian Porumbescu, dar, mai mult decât atât, ne bucurăm să readucem în atenția publicului frumoasele lui compoziții. În ziua de astăzi se vorbește foarte mult despre compozitorul Ciprian Porumbescu, dar prea puțin îi sunt interpretate creațiile. Munca <Tânărului Ciprian> merită cântată mai mult, aceasta este și misiunea noastră”, a completat managerul Ionuț-Vichentie Ilisoi, potrivit aceleiași surse.
Născut la data de 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, Ciprian Porumbescu a fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: “Balada pentru vioară si orchestră” op.29, opereta “Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).
A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, unde conduce corul Societății Culturale “Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec de vioară.
Apoi, cu ocazia unei burse, își continuă studiile la “Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți. În perioada în care studiază la Viena dirijează corul Societății Studențești “România Jună”.
Tot aici va scoate, în anul 1880, colecția de douăzeci de piese corale și cântece la unison, reunite în “Colecțiune de cântece sociale pentru studenții români” (“Cântecul gintei latine”, “Cântecul tricolorului”, “Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.
Citește și: De la 1 iulie toate capacele trebuie „să atârne” de gâtul sticlei. De ce s-a luat această măsură?
După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieții sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale “Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița.
Alte compoziții importante întipărite în memoria muzicală a oricărui român sunt: “Rapsodia română pentru orchestră”, “Serenadă”, “La malurile Prutului”, “Altarul Mănăstirii Putna”, “Inimă de român”, “Gaudeamus Igitur”, “Odă ostașilor români” și altele.
