Astăzi, 2 mai, se împlinesc 94 de ani de la nașterea lui Dorli Blaga, fiica marelui gânditor român Lucian Blaga. Împuternicită de tată să se ocupe de opera sa, a fost urmărită constant de torționarul Gheorghe Pintilie. Dorli a încetat, de supărare, să-și mai viziteze părinții îngropați în cimitirul din Lancrăm.
Ana-Dorica (cu nume de alint Dorli) s-a născut în data de 2 mai 1930, la Berna, în Elveția, unde tatăl ei, Lucian Blaga, fusese, în perioada 1 aprilie 1928 – 1 noiembrie 1932, atașat de presă.
94 de ani de la nașterea lui Dorli Blaga, fiica marelui filosof Lucian Blaga
Dorli a fost singura fiică a poetului Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu. Și-a petrecut copilăria mai mult în străinătate, până când, în 1939, familia Blaga se instalează la Cluj, deoarece filosoful fusese invitat să țină aici cursuri la Universitate.
În timpul refugiului (1940-1946), Dorli a urmat școala la Sibiu, dar, după eliberarea Ardealului, când Universitatea a revenit în Cluj, și-a continuat studiile la Liceul de fete Regina Maria (azi, Liceul George Coșbuc).
Deși a preferat științele pure, exacte, urmând o carieră în domeniul tehnic, Dorli Blaga a beneficiat de o excelentă pregătire umanistă, îngrijindu-se pe tot parcursul vieții de moștenirea literară și filosofică rămasă de la tatăl ei, contribuind, cu pasiune și răbdare, la editarea operei critice a acestuia.
Citește și: FOTO Lucian Blaga a prins „culoare”! Cum arată marele gânditor român într-o fotografie colorizată
În anul 1949 și este admisă la Facultatea de Fizică. Doi ani mai târziu, Dorli Blaga se mută la Universitatea din București. Între timp, Lucian Blaga fusese eliminat din Academie și ocupa un post modest de bibliotecar, la Cluj.
În 1952, Dorli Blaga este catalogată ca având „origine socială nesănătoasă” și este amenințată cu exmatricularea din universitate: „Atmosfera din anul meu era apăsătoare. Cei care nu aveam dosare bune (adică origine sănătoasă) eram ignorați și într-un pericol permanent.
Ședințele UTM țineau toată noaptea și nu puteai să știi niciodată ce te așteaptă. Adică, participai cu frica în sân. […] Prietena mea Ana Ciortea a fost exmatriculată și s-a angajat într-o fabrică să lucreze la strung. Eu hotărâsem să mă angajez la o fabrică de confecții, dacă mi se întâmpla ceva.”
Este o mărturisire a lui Dorli Blaga, din volumul de memorii „Tatăl meu, Lucian Blaga”, apărut la Editura Humanitas, București, în anul 2015 (pagina 41).
Urmărită de Securitate
Dorli Blaga a avut mult de suferit din cauza „originii nesănătoase”. Lucian Blaga a fost hăituit de comuniști cât timp a trăit. Scriitorul a murit ca „autor interzis” și chiar și după moarte au existat șicane din partea regimului.
Fiica marelui gânditor român era urmărită de Securitate: „Eu am confirmare de la SRI că am dosar, iar cînd l-am cerut, CNSAS a primit adresă că nu se găseşte, că ar fi fost transferat în ’75 la nu ştiu ce unitate militară… Bănuiam încă de atunci că sînt urmărită.”
Dorli a povestit cum era urmărită chiar de șeful Securității, cunoscutul torționar Gheorghe Pintilie, zis și Pantiușa.
„Eu îmi plimbam copilul în cărucior şi habar n-aveam că sunt urmărită. Întâi de Pantiuşa, din 1958-1959, apoi m-a preluat Isidor Hollinger, ministru-adjunct la Interne, din 1960.
Eu însă nu mi-am văzut dosarul personal nici astăzi. L-am cerut, mi s-a spus că am dosar, dar, până la urmă, nu mi s-a mai dat. Însă am rapoarte către Pantiuşa şi către Hollinger, din care reiese că erau insistenţi şi grăbiţi. Până acolo au mers că se interesau ce note am avut la Sibiu, în clasa a IX-a”, a povestit Dorli.
„De-atunci, nu m-am mai dus la cimitir, la părinţii mei“
În 2004, autorităţile locale au construit, la câţiva metri de locul de veci unde se odihneşte marele poet, o sală de sport, încălcând astfel o altă dorinţă testamentară, de data aceasta a lui Lucian Blaga.
„Cu câţiva ani înainte de moarte, Lucian Blaga şi-a ales locul unde să fie înmormântat, şi anume în vechiul cimitir al bisericii din Lancrăm, şi în aşa fel aşezat încât, cum chiar el spune testamentar, «de lângă mormânt se văd în zare, peste copaci, peste crânguri, Râpile Roşii»”, se arăta într-un memoriu trimis de 152 de personalităţi culturale şi rude ale lui Lucian Blaga, în 2004, preşedintelui de atunci al României, Ion Iliescu, patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, PF Teoctist, premierului Adrian Năstase şi ministrului Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu.
Din acest motiv, intelectualii au cerut demolarea sălii de sport, dar consilierii locali din municipiul Sebeș au ajuns la un compromis – reducerea înălțimii sălii cu 2,6 metri.
Citește și: Chinurile lui Lucian Blaga la finalul vieții: Ia morfină și își prezice moartea. E cenzurat și după deces
Toate demersurile nu au avut, însă, nici un rezultat, iar sala de sport a rămas așa cum a fost construită inițial.
Deşi construcţia nu avea aviz de la Comisia de Monumente, autorităţile au decis că ea nu poate fi demolată/mutată.
„Eu mă mai duceam la Lancrăm. De-atunci însă, nu m-am mai dus la cimitir, la părinţii mei. Am trecut odată cu maşina, în 2008, spre Sibiu. Am vrut să mă opresc, dar m-a apucat plânsul şi am rugat şoferul să meargă mai departe.
Este o porcărie imensă! Cimitirul acela este un cimitir vechi, el însuşi monument istoric”, a povestit Dorli Blaga.
„Datoria”
Dorli a fost „delegată” de chiar Lucian Blaga să îi administreze opera, toată activitatea extraprofesională a fost consacrată acestei datorii.
Fiind și deținătoarea drepturilor de autor a operei lui Lucian Blaga, ea s-a implicat puternic, în special în perioada după 1990, în munca de recuperare și valorificare a operei poetului.
Citește și: Povestea ardeleanului care a trăit 140 de ani ascuns într-o peșteră. A atras atenția Securității
A contribuit la editarea romanului postum al lui Lucian Blaga, Luntrea lui Caron. Dorli Blaga a scris și un volum de memorii, “Tatăl meu, Lucian Blaga”.
Dorli Blaga a încetat din viață la data de 15 noiembrie 2021, la vârsta de 91 de ani. Aceasta a fost înmormântată la Cimitirul din Lancrăm, alături de părinții ei.
