Alegerea primarilor în două tururi, respinsă de Senat. AUR și USR au votat pentru, PSD și PNL au fost împotriva proiectului.
Senatul a respins, marţi, în plen, propunerea legislativă a AUR de revenire la alegerea primarilor şi a preşedinţilor de Consilii judeţene în două tururi de scrutin.
Alegerea primarilor în două tururi, respinsă de Senat. AUR și USR au votat pentru, PSD și PNL au fost împotriva proiectului
S-au înregistrat 48 de voturi „pentru” (AUR, USR şi PACE – Întâi România), 56 „împotrivă” (PNL, PSD, UDMR) şi o abţinere.
„Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează al doilea tur de scrutin, la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar primii doi candidaţi în ordinea numărului de voturi obţinute.
Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar, la care participă toţi candidaţii aflaţi în această situaţie. După organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, este declarat ales primar candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi„, stipulează propunerea legislativă.
O situaţie similară este reglementată şi pentru preşedinţii de Consilii judeţene.
Potrivit expunerii de motive, „este necesară revenirea la un sistem de vot care să satisfacă dubla exigenţă privind reprezentativitatea şi legitimitatea”.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a susţinut că, într-un sistem electoral cu un singur tur de scrutin pentru aleşii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce la două tururi de scrutin „intervine politicul”.
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Cum ar fi funcționat alegerea în două tururi
Potrivit proiectului, un candidat ar fi fost declarat ales primar sau președinte de consiliu județean încă din primul tur doar dacă obținea majoritatea voturilor valabil exprimate, respectiv peste 50%.
În situația în care niciun candidat nu ar fi atins acest prag, ar fi fost organizat un al doilea tur de scrutin la două săptămâni după primul, la care ar fi participat doar primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute.
„Este declarat ales primar sau președinte de consiliu județean candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate”, prevede proiectul. Inițiativa stabilea că un al doilea tur urma să fie organizat și în cazul unui balotaj între mai mulți candidați pentru ocuparea locului secund, situație în care toți cei aflați la egalitate ar fi participat la noul scrutin.
După desfășurarea celui de-al doilea tur, mandatul ar fi revenit candidatului care obținea cel mai mare număr de voturi.
