Astăzi se sărbătorește Boboteaza. Ce se face cu Agheasma Mare și cât timp se bea?
Pe 6 ianuarie, românii sărbătoresc Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători creștine.
Este ziua în care sărbătorim Botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului și este legată de o mulțime de tradiții și obiceiuri pe care românii încă le respectă cu sfințenie. În această zi, ortodocșii merg la Biserică să ia Agheasma Mare, o apă sfințită pe care o folosesc ani de zile la rând pentru a îi scăpa de necazuri și a îi purifica. Iată ce tradiții și obiceiuri se fac de Bobotează.
Ce reprezintă Boboteaza sau Epifania
În creștinismul răsăritean, sărbătoarea Epifaniei, cunoscută în principal sub numele de Teofanie (Theophania în greacă), este una dintre cele mai importante sărbători și face parte din cele douăsprezece mari praznice ale Bisericii Ortodoxe Răsăritene. „Teofanie” înseamnă revelarea lui Dumnezeu către oameni, acest aspect fiind comun ambelor variante ale sărbătorii.
În creștinismul apusean – incluzând atât Biserica Latină, cât și Bisericile Protestante – ziua Epifaniei comemorează Adorarea Magilor, adică ziua în care cei trei magi (cunoscuți și ca cei trei înțelepți sau regi) l-au vizitat pe pruncul Iisus și i-au oferit daruri: aur, tămâie și smirnă. În acest context, Epifania simbolizează manifestarea lui Iisus către neamuri, care vin să-l adore.
În schimb, pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă Răsăriteană sărbătorește botezul lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în apele râului Iordan.
Deși Teofania este strâns legată de sărbătoarea Crăciunului, evenimentele comemorate nu fac parte din povestea Nașterii, deoarece se presupune că Iisus avea deja în jur de treizeci de ani la momentul botezului.
În acest caz, sensul Teofaniei devine mai literal, deoarece, potrivit a trei dintre cele patru evanghelii – cele ale lui Marcu, Matei și Luca – natura divină a lui Iisus a fost revelată tuturor celor prezenți la botez: acestea descriu Duhul Sfânt coborând asupra lui Iisus „sub formă de porumbel” imediat după botez, cerurile deschizându-se și vocea lui Dumnezeu Tatăl auzindu-se din ceruri, declarându-l pe Iisus „Fiul Său preaiubit”. În acest fel, întreaga Sfântă Treime se manifestă oamenilor.
Ce este Agheasma Mare și ce se face cu apa sfințită
În România, Boboteaza vine cu o serie de tradiții și obiceiuri, iar cea mai importantă este aceea a participării la slujba specială din această zi și adusul acasă a Agheasmei Mari – apă sfințită.
Agheasma Mare este apa sfințită de la Bobotează și se spune că are o putere deosebită. Slujba Agheasmei Mari este făcută în fiecare biserică pe 6 ianuarie și amintește de botezul Mântuitorului.
În cadrul slujbei, se rostește o rugăciune de sfințire a apei, care conține o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt pentru sfințirea apei. După ce slujba se încheie, preotul afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă spunând: „În Iordan botezându-te Tu Doamne”.
Agheasma Mare se bea înainte de a lua anafura, pe stomacul gol, în primele opt zile de la Bobotează, până pe 14 ianuarie. Se consumă opt zile pentru că cifra opt înseamnă veșnicia. Agheasma Mare băută pe stomacul gol se poate lua fără post și spovedanie.
După data de 14 ianuarie, agheasma mare este luată doar cu post și spovedania, având binecuvântarea preotului duhovnic și în zilele de sărbătoarea sau, cu acordul duhovnicului, în caz de boli grave.
Agheasma Mare se folosește mai rar decât agheasma mică și poate fi folosită timp de un an, fiind suficientă. Unii bătrâni spun că dacă aduni agheasmă mare din mai mulți ani, are mai multă putere.
Credincioșii trebuie să știe că agheasma mare se păstrează în sticla curată cu dopul bine închis într-un loc din casă curat. Dacă va căpăta un miros neplăcut, înseamnă că nu a fost închis bine dopul și dacă nu o mai poți folosi, niciodată să nu o arunci la chiuvetă. Ea se aruncă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui pom.
URMĂREȘTE-NE ȘI PE GOOGLE NEWS
