Casa Memorială a primului primar român al Albei Iulia, viitor punct de atracție turistică. Iată cine a fost Camil Velican.
Casa Memorială „Camil Velican” se află pe ultima sută de metri a reabilitării. Clădirea a fost consolidată și reabilitată pentru a fi integrată în circuitul turistic al orașului Alba Iulia.
Casa Memorială a primului primar român al Albei Iulia, viitor punct de atracție turistică
Clădirea a fost cumpărată de administrația locală albaiuliană în urmă cu 8 ani, de la urmașii lui Camil Velican, iar lucrările au început în 2023, și astăzi se află pe ultima sută de metri, cu un grad de realizare de circa 70%.
„Reabilitarea acestui monument istoric a fost o prioritate pentru mine, un proiect de suflet, iar odată intrat în circuitul public, va spori atractivitatea zonei centrale.
Au fost lucrări ample, dificile, de restaurare și consolidare, dar ceea ce mă bucură este faptul că am reușit să conservăm aproape tot ceea ce s-a moștenit din acea perioadă a epocii.
Citește și: Victorie dramatică pentru Miriam Bulgaru la Roland Garros! A câștigat în calificări, după un super tie-break
Fără să dezvălui mai multe, sunt convins că viitoarea casă memorială «Camil Velican» va fi o surpriză deosebit de plăcută atât pentru albaiulieni, cât și pentru turiști.
Casa Velican, monument istoric situat pe strada Trandafirilor, va deveni muzeul mult așteptat de comunitatea albaiuliană. Lucrările de restaurare, în valoare de peste 5 milioane de lei, vor fi finalizate la sfârșitul acestei veri”, a transmis primarul Gabriel Pleșa.
Cine a fost Camil Velican?
Camil Velican s-a născut la 18 decembrie 1878 la Târgu Mureş, fiind fiul judecătorului Alexandru Velican şi al Mariei Târlea – înrudită cu harnicul episcop Vasile Hossu din Gherla şi cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. A urmat şcoala primară la Alba Iulia, iar liceul la Blaj. Cu studii universitare la Cluj şi Budapesta, în anul 1903, s-a înscris la baroul din Alba Iulia, unde a activat, ca avocat, până la sfârşitul vieţii sale.
În capitala Ungariei a activat ca membru al societăţii de lectură “PETRU MAIOR“, înfiinţată din iniţiativa studenţilor români aflaţi la Universitatea din Budapesta, în scopul luptei pentru cultivarea spiritului naţional, prin promovarea limbii romane şi a istoriei neamului, pentru păstrarea sufletului romanesc, cum spunea Nicolae Iorga, prin serbări, luări de poziţie în presa şi conlucrare cu deputaţii români din Parlamentul Ungar.
Ca tânăr avocat şi-a dovedit dragostea şi profunda înţelegere pentru suferinţele neamului, apărând în pledoariile sale cele trei cazuri de romani întemniţaţi pentru recitarea poeziei Doina de Mihai Eminescu, precum şi altele în care românii erau acuzaţi de naţionalism.
Ca moment culminant al activităţii sale menţionez participarea sa directă la evenimentele de la sfârşitul anului 1918 şi apoi, în anii ce au urmat, la ridicarea prin cultură şi civilizaţie, dar şi pe plan economic a nivelului de trai al poporului nostru. A urmat cu consecvenţă afirmarea idealului naţional, contribuind cu fermitate la realizarea acestuia.
Membru activ al Partidului Naţional Român, la întoarcerea sa de pe frontul italian, în noiembrie 1918, a avut o întrevedere cu Iuliu Maniu, la Viena, de la care a primit dispoziţia de a merge la Arad, unde se mutase sediul Consiliului Naţional Roman Central, pentru a se pune la dispoziţia acestuia în vederea Convocării Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia, pe data de l Decembrie 1918 şi pentru realizarea legăturilor cu populaţia română din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.
Reîntors la Alba Iulia pe data de 8 noiembrie 1918, unde la 4 noiembrie se constituise Garda Naţionala (în scopul menţinerii ordinii în acesta perioadă de vid de putere) şi Consiliul Naţional Roman din oraş, Dr. Camil Velican a fost cooptat de CNR local, în cadrul căruia a luptat cu energie şi abnegaţie pentru înfăptuirea şi organizarea zilei de 1 Decembrie 1918. În acele zile a mai primit sarcina de a întâmpina trupele germane ale mareşalului Mackensen aflate în retragere din România, obţinând acordul ca trupele germane sa ocolească oraşul Alba Iulia pentru a nu tulbura buna desfăşurare a Mari Adunări Naţionale şi a Marii Adunări Populare Româneşti.
Casa familiei Velican a devenit unul din principalele locuri stabilite pentru primirea delegaţilor şi de întâlnire a fruntaşilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineaţa şi adesea se terminau târziu în noapte. Paza era asigurata de căpitanul Medrea, din partea Gărzilor Naţionale şi de Ovidiu Gritta, viitorul căpitan al Politiei Alba Iulia.
A fost aleasă acestă casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituţiilor din oraş fiind ocupate de autorităţile administraţiei austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relaţii cu luptătorii marcanţi pentru cauza Unirii.
Alături de ceilalţi membrii, Camil Velican, delegat de CNR local în Consiliul de Organizare a zilei de l Decembrie, a depus o munca asiduă pentru buna desfăşurare a evenimentelor.
În ziua de 1 Decembrie, zi de imens entuziasm şi de nedescrisă bucurie, s-a instituit Marele Sfat Naţional Român, alcătuit din 212 membrii, reprezentanţi ai PNR, ai celorlalte partide, ai clerului, cât şi ai claselor sociale. Aceştia au ales un comitet de conducere numit CONSILIU D1RIGENT al Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi al tuturor ţinuturilor locuite de români, cu puteri guvernamentale provizorii, îndreptăţit de a dispune, în numele său, reorganizarea teritorială, până la Adunarea Constituţională de la Bucureşti.
În casa avocatului Camil Velican a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Dirigent, cu depunerea jurământului de credinţă faţă de Marele Sfat Naţional, şi discutarea altor probleme organizatorice. Consiliul Dirigent a funcţionat aici, până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918.
În semn de mulţumire pentru deosebita solicitudine a gazdelor Iuliu Maniu le-a adresat o carte poştala cu semnăturile a 12 dintre membrii Consiliului Dirigent. N-au semnat episcopul Iuliu Hossu, episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio Pop, aceştia fiind la Bucureşti pentru prezentarea către Regele Ferdinand a actului Unirii.
În semn de amintire a acestui măreţ eveniment, Iuliu Maniu a mai dăruit gazdelor peniţa sa de aur, cu care a semnat actul Unirii la 1 Decembrie 1918.
Prin hotărârile din 3 decembrie, Camil Velican a fost numit primar al Albei Iulia, iar în ziua de 5 decembrie şi-a preluat funcţia, devenind primul primar roman din Ardealul realipit Patriei, funcţie pe care, alături de cea din CNR, a onorat-o cu prisosinţă, printr-o muncă asiduă şi plină de dăruire.
