Înscris pe lista monumentelor istorice, Ansamblul Teleki din orașul Ocna Mureș se degradează pe zi ce trece. Din clădirea atestată încă din secolul al XIII-lea ar putea rămâne, nu peste mult timp, doar legenda unui castel bântuit de fantome.
Puţine localităţi din România au pe teritoriul lor clădiri a căror fundaţie a fost pusă în secolul al XIII-lea. Şi mai puţine reuşesc să valorifice astfel de monumente istorice, deşi există o lege privind protejarea lor, Legea nr. 422 din 2001.
Castelul Teleki din Ocna Mureș, vechi de secole, lăsat în paragină
Din Ocna Mureş, oraş cu aproximativ 13.000 de locuitori, s-au aprovizionat cu sare romanii, în secolele II-III. Pe măsură ce regiunea s-a populat şi a înflorit, în secolul al XIII-lea, aici a apărut un castel medieval din piatră, care a rezistat până în secolul al XIX-lea. La cererea proprietarilor, o familie de nobili maghiari, între 1850 și 1859, clădirea veche a fost transformată în stil neogotic, după planurile arhitectului Anton Kagerbauer.
Citește și: Paștele vine mai devreme pentru pensionari: Pensiile, plătite în avans cu ocazia sărbătorilor pascale
Ce a mai rămas în prezent din castel şi din biserica în stil romanic de lângă el se mai poate vedea pe Strada Lungă, nr. 41, din cartierul Uioara de Sus.
După naţionalizarea din vremea comunistă, clădirea a servit, o vreme, ca fabrică pentru decoraţiuni de Crăciun şi ca depozit de vin pentru MAT (Monopolul Alcoolului şi Tutunului). Treptat, castelul s-a degradat, iar în cei 30 de ani în care n-a mai folosit la nimic, nici ca pivniţă, a ajuns în pericol de prăbuşire.
Tractoriştii din grădina castelului
Castelul avea o curte, o grădină care nu mai există. După naţionalizare, tot pământul din jurul castelului a fost împărţit în parcele şi dat în folosinţă angajaţilor de la SMA- Staţiunea pentru Mecanizarea Agriculturii din Ocna Mureş.
„Suntem foşti tractorişti aici. Sau care au lucrat în mina de sare ori la gaze. Ne-au dat locuri să ne facem grădini. Unii şi-au făcut case”, explică Miklos, care pe locul ce i-a fost repartizat de SMA şi-a amenajat un fel de garaj, cu pivniţă, bucătărie, afumătoare de carne, boltă de viţă şi pisici.
„Sunt ungur, dar vorbesc mai bine româneşte ca românii”, râde bărbatul. Arată că locuieşte la doi paşi de castel, într-un bloc cu un singur etaj, cum sunt în multe dintre fostele colonii muncitoreşti. Acum, Miklos nu mai umblă cu tractorul, are un tuk tuk electric de care e foarte mândru.
Citește și: Piața laptelui din România, în colaps: Producătorii acuză subvențiile insuficiente pentru eșecul de pe piață
Suvenirul cu vişinată
Dintr-un frigider ţinut pe post de dulap, Miklos scoate un păhărel cât un degetar, pictat manual. L-a găsit pe lângă castel, rătăcit probabil după vreo expediţie de pradă.
„Vedeţi cât e de frumos? Beau numai eu din el, din când în când, un pic de vişinată”, spune pensionarul. Precizează că acum bea foarte rar, din motive de hipertensiune.
Miklos adaugă că sigur au fost multe lucruri frumoase, precum păhărelul, prin castel, dar au dispărut, încă dinainte de 1989. Faptul că în Ocna Mureş se vorbeşte despre o fantomă care bântuie imobilul nu i-a speriat pe hoţi.
E o fantomă atât de veche, încât nu i se mai cunosc nici numele, nici motivul pentru care nu-şi găseşte liniştea. Pe seama fantomei, localnicii pun moartea unor soldaţi ruşi, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Soldaţii au coborât în pivniţa castelului să bea vin şi au fost găsiţi, a doua zi, morţi.
„Nu, domnule, nu sunt fantome aici, doar sărăcie. De când s-au închis toate, fabrici, ferme, oamenii or plecat şi am rămas numai noi, pensionarii, pe strada noastră. Şi-aşa-i în tot oraşul”, spune Miklos. Îşi aminteşte cum cărau maşinile MAT-ului vinul în pivniţa castelului, unde erau butoaie în care încăpea un om în picioare. Acum pivniţa e pustie şi parțial surpată.
Citește și: Performanță: O fetiță de 8 ani din România s-a calificat la Campionatul Mondial de Dans din Croația
„Cu privire la posibilitatea existenței unor perspective de restaurare a imobilelor în cauză – Ansamblul Teleki -, acest demers va putea fi inițiat doar de către proprietarii în drept ai acestora şi doar după predarea lor către orașul Ocna Mureș sau către subscrisul orașul Ocna Mureş însuşi, în eventualitatea în care, după momentul predării, dreptul de proprietate cu privire la imobilele în cauză va fi transmis acestuia din urmă sub o anumită formă şi dacă se va considera oportun, prin prisma revitalizării/regenerării urbane a arealului în cauză”, precizează răspunsul de la Primăria Ocna Mureş, potrivit Libertatea.
