Cazul ANI al primarului din Zlatna, în contextul noii legi a integrității. Silviu Ponoran: „Nu mă mai aflu sub nicio interdicție”.
Primarul orașului Zlatna, Silviu Ponoran, a transmis un mesaj după intrarea în vigoare a noii legi în domeniul integrității, afirmând că, în ceea ce îl privește, nu mai există nicio interdicție care să îi limiteze activitatea publică și politică. Edilul face referire la raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) din cazul său și precizează că termenul legal de trei ani s-a împlinit în martie 2024.
Cazul ANI al primarului din Zlatna, în contextul noii legi a integrității. Silviu Ponoran: „Nu mă mai aflu sub nicio interdicție”
„Astăzi a intrat în vigoare noua lege în domeniul integrității”, a transmis Silviu Ponoran.
Potrivit acestuia, raportul ANI în cazul său a rămas definitiv la 30 martie 2021, iar termenul legal de trei ani s-a împlinit la 30 martie 2024. Potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție din anul 2021, Silviu Ponoran avea o interdicție de la Agenția Națională de Integritate de a ocupa o funcție publică, pe o perioadă de 3 ani de la expirarea mandatului 2020-2024.
„Prin urmare, nu mă mai aflu sub nicio interdicție și îmi pot continua fără restricții activitatea publică și politică”, susține primarul Zlatnei.
Ponoran afirmă, de asemenea, că fapta pentru care a fost identificat atunci în conflict de interese – semnarea unor documente în exercitarea atribuțiilor de primar, fără producerea unui prejudiciu – nu mai este calificată în prezent de lege drept conflict de interese.
Cazul ANI datează din 2016
Silviu Ponoran a fost identificat în conflict de interese de către ANI în martie 2016. Potrivit comunicării publicate atunci de instituție, acesta ar fi semnat, în perioada exercitării mandatului de primar, două acte adiționale la contracte încheiate în anii 1999 și 2001 între Primăria Zlatna și societatea Sponi SRL, societate în cadrul căreia fiul său deținea funcția de administrator și calitatea de asociat unic.
ANI a apreciat la acel moment că au fost încălcate prevederile legale referitoare la conflictul de interese.
Ponoran a contestat raportul, iar procesul a ajuns în instanță în anul 2017, în urma unei declinări de competență, după ce inițial contestația fusese formulată la Tribunalul București. Edilul din Zlatna a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate, hotărârea fiind pronunțată de Înala Curte de Casație și Justiție marți, 30 martie 2021.
A câștigat alegerile din 2024 cu 78% din voturi
În plan politic, Silviu Ponoran a câștigat alegerile locale din 9 iunie 2024 pentru Primăria Zlatna cu un scor de aproximativ 78% din voturile valabil exprimate.
Ulterior, alegerea sa în funcția de primar a fost contestată în instanță, iar Judecătoria Alba Iulia a invalidat alegerea. Decizia a fost însă atacată, iar Ponoran a câștigat definitiv apelul la Tribunalul Alba.
Actualul edil este în funcție de peste trei decenii în administrația locală. Silviu Ponoran a câștigat pentru prima dată mandatul de primar al Zlatnei în anul 1992 și, cu excepția perioadei 2000-2004, a condus administrația locală a orașului în mod constant.
„Privesc înainte”
În mesajul transmis după intrarea în vigoare a noii legi, Silviu Ponoran spune că dorește să își continue activitatea în administrația locală și să lucreze pentru comunitatea din Zlatna și pentru județul Alba.
„Privesc înainte, cu aceeași dorință de a munci pentru Zlatna, pentru județul Alba și pentru comunitatea noastră”, a transmis primarul.
Declarația vine în contextul modificărilor legislative din domeniul integrității și după mai mulți ani în care situația juridică a edilului a făcut obiectul unor proceduri administrative și judiciare.
Ponoran susține că, în prezent, nu mai este supus unei interdicții și că își poate continua activitatea publică și politică fără restricții.
ANI începe aplicarea noilor prevederi din legea integrității
Agenția Națională de Integritate a anunțat luni, 31 august, că peste 50 de persoane aflate sub interdicție își vor pierde mandatul sau funcția după intrarea în vigoare a legii integrității. Activitatea instituției se extinde și va include și verificarea încetării mandatelor funcționarilor publici aflați în situații de incompatibilitate și conflict de interese.
„Agenția Națională de Integritate demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicțiilor. Intrarea în vigoare a Legii 180/2026 marchează un moment important în evoluția Agenției Naționale de Integritate și a cadrului național de integritate. În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea și sancționarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicțiilor și pe aplicarea concretă a consecințelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilități, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate.
Noua abordare mută astfel accentul de la sancțiuni pecuniare cu o valoare modică și cu un impact limitat către asigurarea efectivității normelor de integritate: o interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, se precizează în comunicatul ANI de luni.
Potrivit sursei citate, până în prezent, în cazurile de conflict de interese, sancțiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 de lei și 8.000 de lei.
„În acest context, consolidarea mecanismului interdicțiilor reprezintă o schimbare importantă: consecințele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancțiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicției și, în condițiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcției sau demnității publice deținute. Agenția demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicțiilor față de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate și care continuă să ocupe funcții ori demnități publice”, subliniază ANI.
