Oamenii de știință, care au făcut cercetări privind ADN-ul populației din România, Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, Albania și Grecia, au descoperit asemănări izbitoare despre structura genetică a populațiilor din Balcani.
Cercetările inovatoare privind ADN-ul care acoperă Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, România, Albania și Grecia au dezvăluit descoperiri izbitoare despre structura genetică a populațiilor din Balcani.
Studiul, realizat în colaborare de oameni de știință din Serbia, Spania și SUA, pune în lumină prevalența genelor slave în regiune.
Ce e „scris” în ADN-ul românilor. Acest lucru explică atât de multe asemănări cu aceste popoare
Conform descoperirilor raportate de sârbul Tanjug, bulgarii, românii și croații prezintă cea mai mare concentrație de gene slave, variind între 50% și 60%.
În schimb, grecii demonstrează cea mai scăzută prezență a moștenirii genetice slave, măsurând între 4% și 20%, scrie Novinite.
Cercetarea analizează istoria genetică a Balcanilor de-a lungul diferitelor perioade istorice, pornind de la o analiză extinsă a ADN-ului antic, provenit din peste 140 de schelete datând din secolele I-X. Acest ADN antic a fost juxtapus cu datele genetice de la populațiile contemporane din țările studiate.
Obiectivul principal al studiului este de a evidenția continuitatea trăsăturilor genetice dintre locuitorii moderni din Balcani și populația antică care datează din epoca bronzului, reflectând asupra schimbărilor genetice ale populației și modelelor migratorii de peste două milenii.
O revelație importantă evidențiată de studiu subliniază un aflux substanțial de migranți slavi în timpul secolelor al VI-lea și al VII-lea, lăsând o amprentă genetică profundă și de durată asupra populației balcanice.
Analiza cuprinzătoare nu numai că elucidează prevalența moștenirii genetice slave, dar oferă și perspective asupra structurii genetice complicate și a migrațiilor istorice, care au modelat diversele populații din Balcani.
