Ce mize economice vede profesorul albaiulian Cristian Păun în acordul UE-Mercosur: „Aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre”.
Profesorul universitar Cristian Păun, originar din Alba Iulia, de la Academia de Studii Economice din București, explică implicațiile economice ale relației dintre Uniunea Europeană și Mercosur, într-un moment în care negocierile pentru un acord de liber schimb revin în atenția publică.
Ce mize economice vede profesorul albaiulian Cristian Păun în acordul UE-Mercosur: „Aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre”
Analiza vizează structura pieței sud-americane, barierele comerciale actuale și efectele directe pe care le-ar putea avea deschiderea acesteia asupra economiei românești, într-un context internațional marcat de tensiuni comerciale și protecționism.
Mercosur, o uniune economică comparabilă ca principiu cu Uniunea Europeană, este una dintre cele mai importante structuri de integrare economică din America Latină, iar înțelegerea mecanismelor sale este esențială pentru evaluarea unui posibil acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.
Profesorul Cristian Păun subliniază că Mercosur reunește în prezent Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay și Bolivia, având o populație totală de aproximativ 300 de milioane de locuitori. Venezuela a fost suspendată încă din 2016, ca urmare a sancțiunilor economice internaționale.
Pe lângă statele membre, Mercosur include și un grup consistent de țări asociate, precum Chile, Peru, Columbia, Ecuador, Guyana și Surinam, care participă parțial la mecanismele comerciale ale blocului. Deși între statele membre nu există, în teorie, taxe vamale, profesorul Păun atrage atenția că sistemul este departe de a fi unul complet liberalizat.
„Între țările din MERCOSUR nu există (teoretic) taxe vamale, dar există cote pentru anumite produse sensibile și există bariere non-tarifare”, explică profesorul, precizând că piața comună sud-americană nu este nici pe departe la nivelul de integrare economică atins de Uniunea Europeană.
Aceste diferențe structurale sunt, potrivit lui Păun, studiate și explicate în mod sistematic la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul ASE București, unde studenții înțeleg clar limitele și particularitățile acestui model.
Din punct de vedere economic, Mercosur reprezintă însă o forță majoră la nivel global, cu un produs intern brut anual de aproximativ 3,3 trilioane de dolari, ceea ce îl transformă în cea mai mare piață integrată din Sudul global.
Barierele comerciale ale Mercosur și interesul strategic al Uniunii Europene
Un aspect central al analizei profesorului Cristian Păun vizează caracterul profund protecționist al pieței Mercosur față de actorii din afara blocului. Acest protecționism se reflectă în niveluri ridicate ale taxelor vamale, aplicate tocmai unor categorii de produse cu relevanță majoră pentru exporturile europene și românești.
Potrivit explicațiilor sale, Mercosur practică taxe vamale de aproximativ 35% pentru autoturisme, considerate un produs-cheie pentru exporturile din Uniunea Europeană.
În cazul echipamentelor electronice, un alt segment important, taxele se situează între 14% și 20%, în timp ce pentru produsele alimentare nivelul tarifelor variază între 10% și 35%. Textilele sunt, la rândul lor, supuse unor taxe de circa 18%.
În acest context, interesul Uniunii Europene pentru semnarea unui acord de liber schimb cu Mercosur nu este unul nou. Profesorul Cristian Păun explică faptul că Bruxelles-ul urmărește de mult timp extinderea colaborării comerciale cu această piață comună, tocmai pentru a elimina barierele tarifare și netarifare care limitează accesul produselor europene.
„Uniunea Europeană vrea de multă vreme să extindă colaborarea cu această piață comună”, arată profesorul, subliniind că un astfel de acord ar extinde piața comună europeană la încă aproximativ 300 de milioane de consumatori.
Într-un asemenea scenariu, piața rezultată ar ajunge la circa 800 de milioane de consumatori, cu implicații majore pentru fluxurile comerciale globale.
Mercosur, România și reacțiile politice interne la acordul de liber schimb
Analiza profesorului Cristian Păun nu se oprește la dimensiunea europeană a acordului UE–Mercosur, ci coboară la nivelul impactului direct asupra României și asupra dezbaterii politice interne. În opinia sa, un astfel de acord ar avea consecințe economice clare și măsurabile pentru exportatorii români, în special pentru cei care activează în sectoare cu valoare adăugată ridicată.
Eliminarea barierelor tarifare și netarifare ar facilita exporturile de autoturisme, tractoare și echipamente electrice, domenii în care România are deja capacități competitive. Profesorul oferă și un exemplu concret, menționând că tractoarele produse la Reghin se vând foarte bine pe piața din Chile, în detrimentul produselor chinezești.
„Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu MERCOSUR aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre”, afirmă Cristian Păun, plasând această oportunitate într-un context mai larg, marcat de dificultățile de dinamică ale economiei europene.
El face referire și la climatul internațional tensionat, accentuat de politici protecționiste promovate în trecut de administrația americană.
Profesorul susține că acordul UE–Mercosur reprezintă o lovitură strategică pentru actori globali precum China și Rusia, care ar pierde avantaje comerciale pe piețele sud-americane. În acest cadru, el observă și opoziția manifestată în România de anumite formațiuni politice.
„Nu întâmplător, PSD și AUR se opun la unison. Ei nu reprezintă demult interesele României pe aici, asta este clar”, afirmă Cristian Păun, criticând discursurile pe care le consideră lipsite de fundament economic.
În opinia sa, retorica suveranistă și izolaționistă este folosită pentru a masca neînțelegerea mecanismelor economice reale.
Profesorul își exprimă punctul de vedere într-un ton direct, arătând că apelurile la simboluri și sloganuri nu pot substitui o analiză economică serioasă.
„Ca de obicei, cei care se pretind iubitorii și apărătorii acestei țări dau cu mucii în fasole. Fac scandal. Fac gât. Nu înțeleg mai nimic din economie. Iar amețesc românii cu tricolorul, iubirea de țară, suveranismul, izolaționismul”, afirmă el.
Intervenția sa se încheie într-o notă metaforică, menită să sugereze inerția și lipsa de direcție a discursului public:
„Apă, paie și bătaie… Dii, murgule, dii!”.
