Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea ANAF de sechestru asupra bunurilor familiei Iohannis. Decizia este definitivă.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins definitiv cererea de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei fostului preşedinte Klaus Iohannis.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea ANAF de sechestru asupra bunurilor familiei Iohannis. Decizia este definitivă
Soluția instanței:
- “Minuta pronunțată astăzi in dosarul civil 2405/85/2025/a1 Admite ca fondate apelul principal declarat de reclamantul STATUL ROMAN prin Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Braşov şi apelul incident declarat de intimaţii IOHANNIS KLAUS-WERNER şi IOHANNIS CARMEN-GEORGETA, împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 20 noiembrie 2025 pronunţate de Tribunalul Sibiu, Secţia I Civilă, în dosarul civil nr. 2405/85/2025, pe care o anulează în tot şi procedând la judecarea cererii cu evocarea fondului de către instanţa de apel: Respinge ca neîntemeiată cererea de instituire a sechestrului asigurator formulată d e reclamantul STATUL ROMAN prin Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Braşov. Fără cheltuieli de judecată. Definitivă”
Tribunalul Sibiu respinsese anterior cererea de sechestru asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis, ia Statul Român, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, a atacat decizia în apel.
Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov înregistrase la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea fostului preşedinte al României, Klaus Iohannis, la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu.
„Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil”, se menţionează într-un comunicat emis anterior de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Potrivit sursei citate, având în vedere că pârâţii, respectiv familia Iohannis, au refuzat plata voluntară, în cadrul acţiunii s-a solicitat instanţei şi instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului.
În septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul declarat de Rodica Baştea, cea de la care familia Iohannis a cumpărat o parte dintr-un imobil din Sibiu, dosarul vizând dreptul de proprietate al casei.
După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, anulase contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu „încheiat între pârâţii Baştea Ioan – decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători”, potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei.
Fiscul a executat silit casa din Sibiu a fostului preşedinte Klaus Iohannis, la câteva săptămâni după ce soţii Iohannis au fost notificaţi de ANAF să elibereze imobilul, să predea cheile şi să plătească un milion de euro.
Autorităţile fiscale au considerat că fostul preşedinte refuză să predea casa, după ce acesta nu a dat curs notificărilor prin care i se cerea să cedeze cheile. Fostul preşedinte trebuie să mai achite aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă în perioada 1999 – 2015 (plus dobânzi şi penalităţi).
În această perioadă, casa lui Iohannis a fost închiriată către o bancă. În 17 ianuarie, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov venea cu precizări, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat motivarea deciziei în urma căreia imobilul din Str. Gheorghe Magheru din Sibiu – altul decât cel executat silit în prezent – intra în proprietatea statului român.
Decizia nu era atunci suficientă ca ANAF să treacă la recuperarea prejudiciilor, întrucât Statul trebuia să devină proprietar recunoscut de lege şi în cazul spaţiului comercial din strada Nicolae Bălcescu din Sibiu (executat în prezent), care a avut iniţial aceiaşi proprietari ca şi cel din strada Gheorghe Magheru – ambele fiind naţionalizate în anii 60.
Potrivit istoricului moştenirii reconstituit de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media (CIM), ambele imobile au aparţinut soţilor Eliseu şi Maria Ghenea (fostă Baştea). Imobilele au fost naţionalizate în anii ’60 de regimul comunist.
După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.
”La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, notează jurnaliştii riseproject.ro într-o investigaţie de presă din 2015.
Prin succesiunea perfectată de notar, Ioan Baştea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar acelaşi Ioan Baştea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurcă şi fiica acesteia, Carmen Iohannis, soţia actualului preşedinte, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.
În aceeaşi zi, Ioan Baştea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu către soţii Klaus şi Carmen Iohannis.
”Aşa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spaţiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliştii de la riseproject.ro.
