De ce e unic Coiful de aur de la Coțofenești, furat din Olanda? A fost găsit de un copil pe nume Traian, folosit ca adăpătoare pentru găini.
Printre cele mai valoroase obiecte furate de hoți de la expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului şi argintului” realizată Muzeul Naţional de Istorie a României și Muzeul din Drents din Regatul Ţărilor de Jos este și coiful dacic de la Coțofenești.
De ce e unic Coiful de aur de la Coțofenești, furat din Olanda?
Coiful de la Coțofenești este probabil cea mai populară piesă de aur antică provenind din România.
Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României.
În același timp, coiful de la Coțofenești este prezentat în toate manualele școlare de istorie destinate cursului primar, gimnazial și liceal, precum și în marile tratate de istorie editate în țară după 1960, conform historia.ro.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate.
Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice românești, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziții organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența și Lisabona.
În ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului, coiful de la Coțofenești, a fost prezentat în numeroase filme documentare, pe coperțile unor publicații, pe afișe, ilustrate, mărci poștale și chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Națională a României.
760‰ aur
Puține descoperiri arheologice străvechi lasă o impresie atât de covârșitoare și o fascinație atât de profundă asupra privitorului, indiferent dacă este un profesionist sau un profan, asemenea coifului de aur de la Coțofenești.
Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale.
Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic.
Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Aur = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.
A fost găsit de un copil pe nume Traian, folosit ca adăpătoare pentru găini
Piesa de muzeu a fost găsită în jurul anului 1927 de către copii din satul Poiana, județul Prahova.
Aceștia pășteau vitele pe un deal care domină valea râului Slănic. Copiii au crezut inițial că au găsit o „căciulă” și au adus-o acasă, în curtea familiei Simion.
„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion.
Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, spunea Ernest Târnoveanu, în anul 2020, la o emisiune la TVR.
În curtea familiei Simion, coiful dacic a avut diverse întrebuințări neobișnuite. A fost folosit ca adăpătoare pentru găini și chiar aruncat pe acoperișul unui coteț.
Familia nu și-a dat seama că obiectul era din aur, din cauza culorii sale neobișnuite datorată conținutului ridicat de argint.
„Apoi, coiful distrus, împreună cu câteva bucăţi, a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut în anii ’20 la Ploieşti, Jean Marinescu”, a povestit directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).
Ulterior, coiful a ajuns în posesia lui Jean Marinescu, un negustor din Ploiești, care l-a cumpărat cu 30.000 de lei de la familia copilului.
Suma era considerabilă pentru acea vreme, având în vedere că o familie nu câștiga mai mult de 1.000-1.200 de lei pe an.
Marinescu a prezentat coiful la Ministerul Artelor, unde a fost recunoscut ca o descoperire extraordinară.
Directorul de cabinet, Ion Marin Sadoveanu, a fost uimit de această piesă unică. „(…) era o minune, un coif cum nu văzuse nimenea până atunci, nu numai dintre profani, dar nici dintre specialişti.
Lui Ion Marin Sadoveanu i s-au tăiat picioarele, nu i-a venit să-şi creadă ochilor”, mai spune directorul muzeului.
Coiful dacic din aur de la Coțofenești, furat de la un muzeu din Olanda
O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se află și tezaurul dacic românesc, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24-25 ianuarie, și au fost furate patru piese din expoziție: trei brățări dacice și coiful dacic de la Coțofenești.
Totul s-a petrecut în trei minute.
Poliția locală a difuzat primele imagini video de la jaful din Muzeul Drents. Secvențele de pe o cameră de supraveghere arată că cel puțin trei persoane deschid o ușă, apoi are loc explozia. Muzeul nu era păzit de nimeni.
Expoziția din Olanda a fost deschisă publicului în iulie 2024 și urma să se termine mâine, 26 ianuarie. Ea cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti.
Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi reprezintă cea mai importantă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România.
