Detectorismul a devenit o pasiune pentru peste 22.000 de români. Aceștia dețin detectoare de metale cu autorizație emisă de autorități. Statul a rămas în urmă, însă, legislația în jurul fenomenului nefiind actualizată din anii 2000.
Autorizația este emisă de serviciul specializat din cadrul poliției județene sau a municipiului București pe baza unor documente care trebuie prezentate de fiecare solicitant.
Fenomenul a revenit în atenția publică după ce doi pasionați de detectorism au găsit la interval de circa o lună și jumătate, în județul Alba, două tezaure monetare extrem de valoroase din punct de vedere istoric, vechi de circa 2.000 de ani. Este vorba despre Tezaurul de la Jidvei, format din 114 monede și cel de la Noșlac, care cuprinde 109 monede. Valoarea de piață a acestor două tezaure ar fi de circa 120.000 de euro.
„Mă ocup de studierea fenomenului de mai bine de 17 ani. Ca orice fenomen uman are evoluțiile sale proprii. Dacă în primii ani de după Revoluție a fost asociat exclusiv unor grupuri infracționale care s-au ocupat de fărădelegi în zona siturilor arheologice, pot să vă spun că în ultimii 5 ani lucrurile s-au schimbat radical. Avem persoane care dețin detectoare de metale de foarte bună calitate, avem persoane care au studii superioare, foarte multă bunăvoință, care au experimentat detecția în alte țări ale Uniunii Europene. Foarte mulți sunt cetățeni români care au revenit din țări ale UE.”, spune ofițerul de poliție și cadrul didactic Marius Ciută.
Acesta mai afirmă că este foarte important faptul că foarte mulți detectoriști sunt dispuși să comunice, să învețe să colaboreze cu arheologii profesioniști.
Acesta a precizat că în România sunt în prezent peste 22.000 de detectoriști și doar 1.000 de arheologi, respectiv cinci ofițeri de poliție specializați în patrimoniu. Ciută a scos în evidență și necesitatea completării legislației, pentru a face mai clară procedura de predare a obiectelor de patrimoniu descoperite în acest mod.
„Fenomenul este extrem de complex. Legiuitorul nu s-a gândit în anul 2000 că va căpăta amploarea din momentul de față. Ideea unei gestionări a acestei probleme din partea instituțiilor statului este o utopie. Legiuitorul nu s-a așteptat ca fenomenul să aibă aspecte atât de variate, de la caz la caz. În momentul de față nu există o procedură. Nu există o procedură unică, de urmat după preluarea acestor piese. În general nu există proceduri. Legile se bat cap în cap la un moment dat, intrând în contradicție”, a completat ofițerul specializat în probleme de patrimoniu.
Procedura legală impune, în esență, detectoristului ca în termen de 72 de ore de la găsirea obiectelor să le predea la primăria localității pe teritoriul căreia se află terenul unde au fost găsite. Primarul, la rândul său, trebuie să anunțe, tot în termen de 72 de ore, Direcția Județeană de Cultură. Detectoriștii pot primi 30% din valoarea obiectelor descoperite, sumă care ajunge până la 45% dacă bunurile sunt incluse la categoria ”tezaur”.
Monedele descoperite la Jidvei, respectiv de tip tetradrahmă „Macedonia Prima” din nordul actualei Grecii, din argint (159-150 ante Hr), drahme de tip „Rădulești-Hunedoara”, dacice (sec. III – II ante Hr), denari de epocă romană (antoninieni) sunt deosebit de valoroase și fac parte din categoria ”tezaur”.
Marius Ciută mai susține că repertoriul arheologic național, instrumentul de care se folosesc deținătorii de detectoare de metal din România, este incomplet. „Mai puțin de un sfert din siturile arheologice din România se regăsesc în acest repertoriu arheologic național. Trebuie să înțelegem acum în al 13-lea ceas că este nevoie să stabilim canale de comunicare cu detectoriștii. Dacă legiuitorul nu a reușit în 22 de ani să conștientizeze direcția în care mergem, suntem obligați să stabilim noi punțile de legătură”, a mai afirmat ofițerul de poliție.
Csaba Kolozsvari este detectoristul care a descoperit tezaurul de la Noșlac, format din 109 monede romane de la începutul secolului al III-lea (era noastră). Acesta spune că a fost o chestie de noroc și că a găsit tezaurul după un an de zile de practicare a hobby-ului detecției.
„Detecția am făcut-o pe un teren agricol. Era o suprafață deja arată. Am găsit două monede la distanță foarte mică, Mi-am dat seama că două monede romane la o distanță de circa doi metri înseamnă ceva. Am mai insistat, am început să mai găsesc monede. Am găsit oarecum locul-sursă, m-am oprit și am anunțat autoritățile. Inițial am descoperit 60 de monede, pe care le-am și predat a doua zi conform legii. Apoi de la 60 și până la 109 monede au fost descoperite de arheologul George Bounegru”, a spus Csaba Kolozsvari. Acesta îndeamnă fiecare coleg care are această pasiune să procedeze la fel cu obiectele găsite, potrivit adevarul.ro.
