„Drumul Unirii”, spectacol folcloric dedicat „Micii Uniri”, prezentat la Sala Unirii din Alba Iulia. Muzica și reperele istorice au construit un parcurs artistic în trei acte.
Sâmbătă, 24 ianuarie 2026, Sala Unirii din Alba Iulia a devenit, pentru câteva ceasuri, o stare comună, trăită la prezent. Spectacolul folcloric „𝐃𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 – 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟖𝟓𝟗, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚̂𝐧𝐭𝐞𝐜, 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐀𝐥𝐛𝐚”, organizat de 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ „𝐀𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐞𝐧𝐚”, sub egida 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐞𝐚𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚, în colaborare cu 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚, a propus 𝐮𝐧 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐬 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜 𝐢̂𝐧 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐞, în care istoria și muzica s-au sprijinit reciproc.
„Drumul Unirii”, spectacol folcloric dedicat „Micii Uniri”, prezentat la Sala Unirii din Alba Iulia. Muzica și reperele istorice au construit un parcurs artistic în trei acte
Cu concept artistic și conducere muzicală semnate de Alexandru Pal și cu prezentarea asigurată de Andreea Bogdan, serata a curs firesc, cu tranziții clare și accente bine așezate. Pe scenă, Ansamblul Folcloric al Județului Alba a susținut o formulă amplă, capabilă să păstreze autenticitatea tradiției și, în același timp, dinamica unui spectacol de mari dimensiuni.
Un plus de consistență a venit din intervențiile istorice ale istoricului Tudor Roșu, integrate în puncte-cheie, ca repere scurte și limpezi: „𝟏𝟖𝟓𝟗: 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐯𝐨𝐢𝐧𝐭̗𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭”, „𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐞 𝐯𝐨𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆, 𝐝𝐚𝐫 𝐬𝐞 𝐜𝐚̂𝐬̗𝐭𝐢𝐠𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚̆” și „𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆”. Nu ca lecții, ci ca chei de înțelegere, care au întărit emoția muzicii și au păstrat fluxul serii.
𝐀𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐈 – „𝐂𝐡𝐞𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚” a ridicat sala în picioare cu Imnul de Stat, apoi a deschis povestea lui 1859 prin două rădăcini muzicale ale aceluiași început: Moldova și Țara Românească, în formule orchestrale și prin suite vocal-instrumentale susținute de Karla Ursu și Simina Popescu.
𝐀𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐈𝐈 – „𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐧𝐜𝐢𝐢” a fost inima spectacolului: Bucovina, Maramureș, Bihor, Banat, Dobrogea, Transilvania, o Românie ascultată pe fragmente care se răspund și se completează. Pe această arcadă scenică, distribuția de soliști, Elena Nistor, Adela Burcă, Bianca Diana Popa, Mihaela Grec, Cristina Todor, Ancuța Matei-Olar, a adus varietate de timbre, energie și ritm. Iar „respirația înaltă” a serii a venit prin Balada lui Ciprian Porumbescu, în interpretarea violonistului Nicolae-Andrei Bulac, o punte elegantă între folclor și muzica cultă românească.
𝐀𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐈𝐈𝐈 – „𝐀𝐥𝐛𝐚 – 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭” a așezat totul în simbolul locului: aici, la Alba, Unirea capătă greutate. Suita „Alba unește România”, cu Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Narița, Nicolae Plută, a condus firesc spre momentul în care scena și sala au vorbit aceeași limbă: „𝐇𝐨𝐫𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢”.
Finalul nu a mai aparținut doar artiștilor, ci comunității, acea clipă rară în care o sală devine o singură voce.
