Elevi din școlile din țară s-au îmbrăcat în negru și au protestat împotriva uniformelor școlare obligatorii: „Nu vrem să ne întoarcem în comunism”.
Protest inedit al elevilor din București și țară. Luni, 28 septembrie, copiii au ales să vină la școală îmbrăcați în haine negre, în total dezacord cu legea care impune uniforma obligatorie. „Școala românească are probleme care nu se rezolvă cu acul și ața”, au transmis reprezentanții Consiliului Național al Elevilor. Aceștia au lansat campania „Vino îmbrăcat în negru la școală”, avertizând că „inechitatea nu dispare sub o vestă, bullying-ul nu se oprește dacă purtăm aceeași cămașă, iar apartenența nu se coase pe rever”.
Elevi din școlile din țară s-au îmbrăcat în negru și au protestat împotriva uniformelor școlare obligatorii: „Nu vrem să ne întoarcem în comunism”
Luni, 28 septembrie, ora 8.00. Îmbrăcați în negru din cap până-n picioare, elevii Colegiului Național „Gheorghe Șincai” din București au intrat pe poarta școlii grupuri, grupulețe îndreptându-se către clase. „Ne-am îmbrăcat în negru în semn de protest împotriva uniformelor școlare pe care decidenții vor să le impună obligatoriu în școli”, a ne-a spus o elevă. Aceasta consideră că fiecare ar trebui să poarte ce-i place, să aibă libertatea de a se exprima liber și nu să-i fie îngrădite drepturile.
O altă elevă ne-a mărturisit că uniforma școlară nu va preveni bullying-ul. Acest fenomen poate fi prevenit, spune ea, prin alte mijloace. Cât despre inechitatea din școli, copii săraci și copii bogați vor fi mereu. Iar dacă nu se vor mai diferenția prin haine, o vor face prin alte accesorii.
În fața Colegiului „Gheorghe Șincai” a ajuns azi dimineață și Ștefan Ioniță, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor. „Ne-am îmbrăcat cu toții în negru în semn de protest. Noi, Consiliul Național al Elevilor, nu am fost consultați cu privire la deciziile care au fost luate”, a declarat el, insistând asupra faptului că impunerea obligatorie a uniformei nu are o justificare clară.
Bogdan-Lucian Gogan, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, a declarat pentru Libertatea că decizia impunerii uniformelor obligatorii ar trebui luată după consultări cu elevii, părinții și, de ce nu, chiar profesorii. Ceea ce nu s-a întâmplat nici în vară, când proiectul a fost vehiculat pentru prima oară, nici acum, înainte de votul final.
„Noi nu am fost de acord cu această propunere încă din luna iunie, când această inițiativă a apărut pentru prima oară în spațiul public. Însă părerea noastră nu a contat, nici atunci și nici acum. Poziția noastră cu privire la obligativitatea uniformei școlare a fost complet ignorată. Argumentele noastre nu au fost luate în considerare și, în continuare, noi nu suntem băgați în seamă”.
Este motivul pentru care copiii au trecut la fapte: astăzi, 28 septembrie, elevii din București și țară au fost îndemnați să vină la ore îmbrăcați în negru. „Este reacția noastră la ceea ce se întâmplă. Acest „protest” prin care ne îmbrăcăm cu toții în negru este răspunsul nostru prin care acordăm parlamentarilor șansa de a ne asculta, șansa de a ne lua în considerare vocea, șansa de a lua decizii cu responsabilitate și cu maturitate”.
Dacă acest proiect de lege va fi votat în Camera Deputaților, vom fi martorii unui proces grăbit, o inițiativă luată pe repede-nainte, consideră elevii care resping vehement propunerea. Motivul? „Inechitatea nu dispare sub o vestă, bullying-ul nu se oprește dacă purtăm toți aceeași cămașă, iar apartenența nu se coase pe rever. Nu am fost invitați la dezbateri, nu am fost consultați, dar se așteaptă să ne conformăm. Ni se pregătesc haine pe măsură, fără să fim întrebați. Se pare că pentru decidenți vocea elevilor contează mai puțin decât felul în care arată”, au mai transmis reprezentanții elevilor.
Daniel Șuștac, reprezentantul părinților din România: „Mulți sunt nostalgicii comunismului, persoane foarte în vârstă și agramate”
Introducerea uniformelor obligatorii a creat zânzanie și între părinți, împărțindu-i în două tabere – pro și contra – susține Daniel Șuștac, președintele Asociației pentru Depolitizarea Educației și reprezentantul comunității „Părinții elevilor din România”.
Șuștac a precizat că există două categorii importante de părinți care contestă măsura. Unii sunt preocupați de semnificația uniformei, în timp ce alții se tem de costurile pe care le-ar suporta familiile. „Există două categorii de părinți, pe grupuri, extrem de vocali pe tema asta. Unii care spun: «Nu, nu vrem să ne întoarcem în perioada de tristă amintire». Sunt părinți care se plâng de lipsa banilor. O mulțime. Care nu cred în bunele intenții ale statului, că vor suporta ei banii respectivi”.
În schimb, opoziția față de uniformă ar fi mult mai redusă dacă toate costurile ar fi suportate de stat. „Eu cred că dacă toate uniformele astea ar fi suportate exclusiv din fondurile statului, nu s-ar opune aproape nimeni. Ar fi un număr de părinți care s-ar opune, dar reacția lor ar fi timidă pe zona asta de simbolistică”, a declarat acesta.
Sunt însă și părinți – nostalgicii – care văd uniforma ca pe un mijloc de răzbunare pe copii. „Pe vremea noastră era nu știu cum, de ce copiii din ziua de azi au libertate? Și e o ciudă din asta, o invidie, o dorință de a călca în picioare drepturile, libertățile copiiilor. Adică, dacă lor le-a fost greu, de ce să nu le fie și elevilor din ziua de azi? Sunt acei părinți care nu-i scot pe copii din loaze, progenituri, odrasle și care se referă la ei cu dispreț, cu lipsă de apreciere, de compasiune și de empatie, în general. Cei care zic generația asta, vai de capul ei, noi eram grozavi!”
Potrivit lui Zeno Șuștac, această categorie de părinți este și cea mai vocală. „Fie sunt persoane în vârstă, care asociază uniforma cu disciplina, cu performanțele școlare, însă în mod nefondat, fie sunt persoane preponderent cu puțină școală, agramate, aflate în zona de analfabetism funcțional”.
