În 1963 se înregistra un record de audiență la Târgul de Fete de pe Muntele Găina din Apuseni. Se estimează că la eveniment au participat între 60.000 și 150.000 de persoane. Printre cei prezenți s-a aflat și liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.
A fost un spectacol uriaș, cu participarea ansamblului „Ciocârlia” având în rândurile sale mari vedete ale acelor ani, precum Benone Sinulescu, Irina Loghin, Maria Butaciu, Maria Ciobanu, Dumitru Constantin, Maria Păunescu, Ilie Udilă, Aurelia Fătu Răduțu, Ion Cristoreanu, Ion Oprea și Angela Moldovan.
Numărul de spectatori estimat, oricum imens, diferă în funcție de sursă, între 60.000 și 150.000 de persoane.
A participat întregul ansamblu „Ciocîrlia”. Au venit formațiile artistice din cele trei regiuni învecinate: Hunedoara, Crișana și Cluj.
Se amintește că a fost prezent și liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej și că a survolat din elicopter zona.
Cum a comentat presa vremii marele eveniment de pe Muntele Găina, (ortografia originală):
„Pe vîrf se vedea o mulțime uriașă de oameni așezată pe căciula Găinei, iar alții care aveau dimensiuni de furnică – urcau în șiraguri – către aceeași mulțime. Din cînd în cînd, treceau călări, localnici, însoțind călăreți de ocazie, veniți mai de departe, cu alte mijloace, decît cele de care se foloseau acuma.
Cînd am ajuns sus, sus de tot, la 1486 metri, amfiteatrul natural din fața scenei improvizate, mai la vale, era ocupat „pînă la ultimul loc”. Peste șaizeci de mii de oameni. Era o mare colorată, într-un decor de munți de neînchipuit, dacă nu l-ai văzut. (…)
În acest decor fantastic de înălțimi și culoare, de soare și lumină, va începe, la ceasurile nouă, spectacolul dat de formațiile artistice venite aici din trei regiuni învecinate: Hunedoara, Crișana și Cluj.
În aplauzele mulțimii, tulnicăresele din Avram Iancu vor deschide serbarea. Fanfara de la Gura Barza va fi urmată de suita de dansuri a echipei de artiști amatori de la „Industria Sîrmei” din Cîmpia Turzii.
Costumele lor simple în alternanță de alb și negru, pieptarele femeilor și brîile bărbaților cu discreție împodobite, pălăriile potrivit și cu gust purtate, mișcările suple ale dansatorilor dau jocurilor un aer de mare sobrietate, dar și o eleganță neînchipuită.
După dansurile acestea urmează la rînd orchestra populară a filarmonicii din Crișana. Cu dînșii vom asculta cîntece din Bihor și o dată cu ele și pe unul din soliștii care în această parte a programului a entuziasmat muntele: Train Hurgoi. (…)
Suita de melodii bihorene, interpretate de orchestra populară a filarmonicii din Crișana încheie prima parte a programului de dimineață. Urmează la rînd „Ciocîrlia”. Tot Ansamblul „Ciocîrliei” sus la munte, pe Găina.
Deasupra munților vor răsuna (…) zecile de megafoane (…).
Vor urma la rînd brîul, nunta de pe Someș și suita de dansuri din Țara Moților întrerupte de cîntecele soliștilor și de bucățile interpretate de orchestră. Irina Loghin și Maria Butaciu, Maria Ciobanu și Dumitru Constantin, Maria Păunescu și Benone Sinulescu, Ilie Udilă și Aurelia Fătu Răduțu, Ion Cristoreanu, Ion Oprea și la urmă Angela Moldovan vor face să răsune munții de aplauzele spectatorilor, care la căldura soarelui de iulie vor transforma muntele într-o plajă uriașă, potrivit Lăzești, Alba. Spre amiază pădurea chema omenirea la umbră, la masă, la cîntece și jocuri, la odihnă.
Dar programul artistic n-are odihnă. Continuă cu dansurile celor din Cîmpeni, cu cîntecele tarafului de la Vața Hunedoarei, cu dansurile ceferiștilor din Cluj și ale celor din Sălciua Cîmpenilor, pentru ca în final, celălalt program al „Ciocîrliei” să nu mai aibă loc, ploaia invitînd pe spectatori și artiști să se adăpostească sub streașina codrului. Așa a luat sfîrșit serbarea de pe Muntele Găina.” Sursă: „Ilustrată de pe Muntele Găina” – articol din revista „Albina”, nr. 813/25 iulie 1963, autor Constantin Prisnea http://www.bibliotecadeva.eu/…/07/albina_1963_07_813.pdf
Din amintirile Irinei Loghin despre Târgul de la Găina din 1963:
„Mi-a plăcut foarte mult la Târgul de Fete de pe Muntele Găina: nu am văzut muntele, ci muntele de oameni. Am ţinut atunci să merg neapărat pe jos, deși ni se pusese la dispoziţie un autocar. Eram împreună cu Maria Ciobanu, cu Benone Sinulescu, cu Maria Butaciu.
Citește și: FOTO Cu cât contribuie județul Alba la economia României? Topul PIB/capita
Fetele veneau acolo de pe toate plaiurile să-și găsească perechea în viaţă. Am dat atunci un spectacol cu Ansamblul ”Ciocârlia”. Era în 1963. Erau venite vreo douăzeci de tulnicărese. Prima oară parcă m-a speriat sunetul și am tresărit auzindu-l. Avea ceva dramatic, sfâșietor, ca o chemare din rărunchii lumii.
Apoi, mi-a plăcut tot mai mult să-l aud, să-i înţeleg locul lângă alte instrumente, să simt muzicalitatea aceea baritonală care topește în ea stihiile lumii și glasul unui inorog din vechime. M-a izbit asemănarea acestui instrument cu un corn lung de tot ce împodobește licorna, animalul acela ca un cal alb din basme, cu un corn lung în mijlocul frunții.
Apare în picturi, în tapiserii creștine celebre care o reprezintă pe Sfânta Fecioară. Este extraordinar să vezi la Târgul de Fete de pe Muntele Găina acel șir de tulnice din care cântă tulnicăresele din Abrud…”
