Început de an școlar cu amenințări pentru părinți! Amenzi de 5.000 lei și muncă în folosul comunității pentru cine nu respectă regulile.
Nerespectarea regulilor din școală a devenit contravenție, dar pedeapsa se aplică și cu prevederi din Codul penal.
Început de an școlar cu amenințări pentru părinți! Amenzi de 5.000 lei și muncă în folosul comunității pentru cine nu respectă regulile
Dacă până acum era doar o formalitate semnarea contractului educațional, la intrarea elevilor în clasa pregătitoare, a V-a sau a IX-a, iar mulți refuzau să-l semneze, invocând diverse motive, de astăzi a devenit obligatorie și refuzul se pedepsește cu amendă între 1.000 și 5.000 de lei sau cu muncă în folosul comunității.
Aceleași sancțiuni li se aplică și directorilor de școală care nu semnează aceste contracte. Sunt mai multe elemente absurde în Ordinul de ministru care astfel modifică atât Codul civil, prin introducerea unei noi contravenții, dar adaugă și o măsură din sfera penală – respectiv munca în folosul comunității.
Contravenția se constată de către persoanele care au atribuții de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educației, “în urma sesizării formulate de consiliul de administrație al unității de învățământ sau de către beneficiarii primari ori părinții/reprezentanții legali ai acestora”.
Cei mai mulți părinți care au refuzat să semneze, în ultimii ani, contractul educațional al școlii au invocat intruziunea sistemului de educație în viața privată, mai ales în legătură cu folosirea datelor personale ale elevului.
Prin felul în care a fost redactat noul act normativ care introduce obligativitatea semnării acestui document între părinte și școală, se elimină mai ales această posibilitate a familiei elevului de a refuza să pună la dispoziția școlii datele personale ale elevului și să dea voie sistemului de educație să le folosească.
Iar pentru a se asigura că Ordinul de ministru va fi respectat, Ministerul Educației a introdus sancțiuni în cazul nerespectării lui: amenzi pentru părinții și directorii de școală care refuză să semneze contractul educațional, între 1.000 și 5.000 de lei sau muncă în folosul comunității, conform ROFUIP 2024.
Ce obligații au părinții elevilor?
Printre obligațiile pe care trebuie să și le asume părinții elevilor din școlile românești se numără participarea la ședințele cu părinții și asigurarea unei ținute decente a elevilor.
La ședințe pot participa și online, nu doar fizic. Dar li se impune și ceva care încalcă, practic, drepturile omului, anume să-și dea acordul cu privire la prelucrarea datelor personale. Conform normelor europene, acest acord intră în categoria drepturilor, nu a obligațiilor.
Sunt modificări legate și de cine poate verifica modul de îndeplinire a obligațiilor de către părinți din contractul educațional.
Dacă până acum procesul era urmărit de către Comitetul de părinți, în ROFUIP 2024 “verificarea modului de respectare a prevederilor contractului educațional de către părți se realizează din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar”.
Părintele e obligat să înlocuiască sau să plătească contravaloarea unui bun stricat de elev, mai scrie în contractul educațional 2024. Și până acum părintele era considerat răspunzător pentru bunurile stricate de copilul său însă acum în noul contract se prevede explicit că e) “părintele răspunde material pentru distrugerile bunurilor unității de învățământ, cauzate de beneficiarul primar, prin înlocuirea bunurilor distruse cu altele de același tip și aceeași valoare sau prin plata contravalorii actualizate a acestora”.
O nouă precizare în contract este aceea că “orice neînțelegere dintre părți se poate soluționa pe cale amiabilă, în cadrul Consiliului de Administrație al unității de învățământ”.
De remarcat, mai este prevăzut și faptul că în caz de forță majoră nici școala, nici părinții nu pot fi trași la răspundere dacă oricare dintre obligațiile prevăzute în contractul educațional nu au fost executate din cauza forță majoră, așa cum este definită de lege.
Niciuna dintre părțile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/și de executarea în mod necorespunzător – total sau parțial – a oricărei obligații care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau/și executarea obligației respective a fost cauzată de forța majoră, așa cum este definită de lege. Partea care invocă forța majoră este obligată să notifice celeilalte părți, în termen de 5 zile producerea evenimentului și să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecințelor lui.
Inspectoratele vor avea acum un rol suplimentar în verificarea respectării contractului educațional, iar modul de respectare a prevederilor contractului educațional de către părți “se realizează din oficiu sau la sesizarea părintelui/reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unității de învățământ preuniversitar”.
