Inflația scade în România, dar prețurile cresc în continuare. Ce spun autoritățile?
De ce cresc preţurile, deşi inflaţia scade. Şi mai ales de ce să nu ne dorim scăderea preţurilor. Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna mai 2024, la 5,12%, de la 5,9%, în aprilie.
Inflația scade în România, dar prețurile cresc în continuare
Aceasta în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,24%, cele nealimentare cu 6,38%, iar serviciile cu 9,29%, potrivit datelor publicate de Statistică (INS), conform Agerpres.
Dar de ce preţurile continuă să crească, dacă inflaţia scade? Pentru că inflaţia continuă să fie pozitivă. O inflaţie de 5% înseamnă că preţurile au un ritm mediu de creştere de 5%.
Citește și: Frontierele Imperiului Roman – Dacia ar putea intra în patrimoniul mondial UNESCO
Inflaţia este o creştere generalizată a preţurilor. Atunci când se produce o curbă inflaţionistă, preţurile cresc pe unele sectoare de activitate necontrolat, în timp ce băncile centrale încearcă să le ţină sub control.
Pentru ca preţurile să scadă, aşa cum îşi doresc mulţi, ar trebui ca inflaţia să fie negativă, nu pozitivă. Dar o inflaţie negativă este ceea ce se numeşte în ştiinţele economice deflaţie.
O scădere a preţurilor este un lucru grav, poate chiar mai grav decât inflaţia (pozitivă). Deflaţia (adică inflaţia negativă) duce la scăderea sau la dispariţia profiturilor firmelor. O firmă care se confruntă cu deflaţia este obligată de regulă să facă concedieri.
Deci, aceia care se bucură că scad preţurile şi astfel le creşte puterea de cumpărare ar trebui să înţeleagă că în scurt timp ar putea să le scadă mult puterea de cumpărare, atunci când vor fi concediaţi de firmele afectate de scăderea preţurilor.
Pe de altă parte, o bancă centrală este o instituţie al cărui rol principal este să ţină sub control inflaţia, adică preţurile, dincolo de faptul că reglează funcţionarea pieţei bancare, spre exemplu.
Banca Naţională, indiferent cine o conduce, se ocupă cu temperarea exceselor, adică a inflaţiei pozitive de peste 2%, dar şi a inflaţiei negative, adică a deflaţiei.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spunea că o inflaţie de 2% este ca un pahar de vin roşu bun, înainte de culcare.
Citește și: Județul Alba și peste jumătate din țară, sub cod galben de vijelii. Până când?
Inflaţia de 2% asigură o creştere moderată a preţurilor, care duce la profituri bune pentru actanţii care livrează bunuri şi servicii pe piaţă.
Ei pot, în asemenea condiţii, să mărească salariile, astfel ca forţa de cumpărare să fie pe potriva avansului preţurilor.
O inflaţie de peste 2% însă nu mai este bună. Dacă bei trei pahare de vin înainte de culcare, se cheamă început de beţie. România, pe creşterea preţurilor, bea acum de două ori şi jumătate mai multe pahare de vin decât e indicat.
