Înșelăciunea se ridică la nivel de artă, mai nou, pe internet. O artă digitală, desigur. Hackerii au început să folosească inteligența aritificială pentru furturi. Află care sunt câteva din metodele de acțiune.
Înșelătoriile din mediul online au evoluat destul de mult în ultima perioadă, inclusiv prin folosirea inteligenței artificiale (artificial intelligence – AI), astfel că nivelul de precauție, în context profesional sau personal, ar trebui să fie chiar mai ridicat.
Înșelăciunea, la nivel de artă!
De la e-mailurile care pretind a fi trimise de autoritățile fiscale sau de poliție, am ajuns la e-mailuri în care ni se spune că site-ul companiei încalcă dreptul de autor al cuiva sau conține diverse vulnerabilități și emitentul se oferă să ne ajute cu remedierea lor.
Citește și: Secretul satului din Alba unde Soarele răsare de două ori. A impresionat întreaga Europă
Iar „metoda accidentul”, deja arhicunosută, a primit un upgrade prin AI care o transformă într-un pericol mult mai mare pentru cei de bună-credință.
Iată mai jos, câteva idei prin care oamenii sunt înșelați, mai nou, în mediul online. Despre prima am aflat de la mai mulți români, despre a doua am aflat din presă, dar cred ca ar fi bine să știți că există.
1. ”Pune link-ul ăsta în site și suntem ok”
Asta am auzit-o de la câțiva oameni din România, deja e destul de larg răspândită. Un e-mail, aparent venit de la un avocat dintr-o societate de avocatură americană, explică faptul că ai folosit în site-ul tău o anumită imagine fără aprobarea clientului său. Ți se mai explică, apoi, că e ok dacă pui un link pe site spre imaginea în cauză (ți se dă și linkul).
Dacă nu te conformezi în 5 zile, o să faci obiectul unui caz instrumentat conform DMCA (Digital Millennium Copyright Act din SUA – un fel de legea dreptului de autor de la noi, dar pe alte coordonate).
Citește și: Gabriel Pleșa, alături de alți primari USR, solicită Guvernului să modifice proiectul de ordonanţă privind reducerea cheltuielilor bugetare: „O măsură neinspirată. Afectează bugetele locale”
Evident, pot fi și cereri reale bazate pe cele de mai sus, dar ar trebui să vă dea de gândit câteva lucruri: puteți căuta în tabloul avocaților din statul american respectiv numele avocatului în cauză, puteți căuta domeniul ”avocaților” în cauză pe internet, să vedeți dacă și alți oameni au reclamat astfel de mesaje.
În general, nu dați click pe link-urile unde se spune că ar fi găzduită imaginea preluată fără aprobare. Și, evident, atunci când nu sunteți siguri, încercați să vorbiți cu cineva care se pricepe.
2. Metoda „accidentul” în format AI
Probabil că știți, prin metoda ”accidentul”, persoane de bună-credință, alese după diferite criterii, sunt păcălite telefonic să trimită sume de bani sub pretextul unor vătămări suferite de rude apropiate, care au nevoie urgentă de fonduri pentru spitalizare sau alte nevoi imediate.
”Fiul dumneavoastră a suferit un accident și are nevoie de bani, îi puteți vira aici”.
Eh, mai nou, metoda s-a îmbunătățit substanțial prin implicarea unui mix A.I. / înșelătorie clasică. Cu ajutorul AI, o mulțime de instrumente online ieftine pot transforma un fișier audio într-o replică a unei voci, permițând unui escroc să-l facă să „citească” orice script i s-ar pune în față. De unde au oamenii ăștia exemple de voce? YouTube, podcasturi, reclame, videoclipuri TikTok, Instagram sau Facebook.
Mare atenție, deci, dacă primiți astfel de telefoane / mesaje vocale. E mai important să le verificați decât să acționați cuprinși de panică, potrivit avocatnet.ro.
