Peștera descoperită în 1986 în apropiere de Mangalia e unică pe Terra. NASA și-a trimis cei mai buni oameni să o cerceteze. Este, probabil, singurul loc din România care ar rezista unui atac nuclear.
Locul descoperit în 1986 lângă Mangalia, unde Nicolae Ceaușescu ordonase construirea unei termocentrale care trebuia să producă căldură pentru tot litoralul românesc, i-a fascinat până și pe americani.
Locul din România care ar rezista unui atac nuclear
Este o cavernă unică în lume prin sistemul de chemosinteză prin care organismele au supraviețuit în acest loc, în lipsa oxigenului. La vremea respectivă, urma să revoluționeze complet teoriile asupra apariţiei vieţii pe pământ.
NASA a trimis cei mai buni oameni de știință ai ei pentru a face cercetări la fața locului. Hai să află mai multe despre singurul loc din România care ar rezista unui atac nuclear!
Peștera unică datorită sistemului de chemosinteză a fost descoperită de un geolog român, în urma unui ordin dat de Nicolae Ceaușescu. Acesta dorea o termocentrală lângă Mangalia și, în timpul săpăturilor pe terenul pe care nu creștea nimic și comuniștii au zis că nu trebuie să rămână neexploatat, Movile a ieșit la „suprafață”.
Până în anul acela, caverna a fost complet izolată de mediul exterior pentru o perioadă de 5,5 milioane de ani.
Totul a funcționat fără acces la oxigen sau lumină, iar speologii de la Grupul pentru Explorări Subacvatice şi Subterane (GESS) au fost însărcinați cu explorarea și cercetarea vieții din subteran. Lucrările de biospeologie şi geologie au fost conduse de Cristian Lascu, Ștefan Sârbu şi Radu Popa.
Citește și: Misterul izvorului cu apă vie din Munții Apuseni din care dacă bei ai crește în înălțime. Ce proprietăți are
„Până în 1990, când s-a inceput explorarea peşterii, cei 12.000 de metri pătraţi au fost complet izolaţi de schimbările mediului exterior. Ecosistemul se presupune că ar fi fost separat de mediul exterior pentru aprox. 5,5 milioane de ani, chemosinteza fiind procesul care stă la baza funcționării sistemului”, au explicat aceștia.
Cristian Lascu, redactor-şef al revistei National Geographic România, este cel care a detaliat mai amănunțit cum au decurs săpăturile din marea zi în care peștera din Dobrogea a fost descoperită.
„În 1986, Nicolae Ceauşescu ordona începerea investigaţiilor geologice în zona 2 Mai – Vama Veche în vederea construirii unei termocentrale uriaşe. Se zice că dictatorul ar fi indicat locul chiar din elicopter. Era o zona carstică dominată de movile, adică ridicături de pământ, pe care nu creștea nimic.
Am forat un puţ ca să găsesc peștera. Am avut puţin noroc pentru că am nimerit chiar în galerie, la 20 de metri adâncime. Am văzut pe pereţii încăperii mişunând păianjeni, scorpioni, miriapozi şi alte vieţuitoare.
Biologii de la Institutul de Speologie care au determinat fauna au zis că sunt nemaiîntâlnite în lume: o specie nouă de păianjen, singurul scorpion de apă dulce cunoscut, nu ştiu ce lipitoare-minune şi prima lipitoare cavernicolă din lume”, sunt relatările acestuia.
Caracteristicile Peșterii Movile
Locația se află la 20-30 de metri adâncime, într-o zonă împrejmuită de movile, la ieșirea din Mangalia. Are o lungime de 300 de metri și galerii joase, de 1-2 metri, este aşezată în Platforma Moesică şi datează din Cuaternar.
În interior au fost descoperite 200 de specii care s-au adaptat vieții unui mediu lipsit de o cantitate mare de oxigen.
Ecosistemul din crater este vechi de aproximativ 200-300 de milioane de ani. Din cauza mediului toxic și ostil, oamenii nu ar putea trăi aici niciodată.
Intrarea în Movile se face printr-un puț săpat artificial, dar care în prezent este ferecat cu o poartă de beton. Singurii oameni care mai au acces aici sunt specialiștii, care pot merge doar în grup restrâns de 2-3 persoane. Durata maximă a unei vizite permise este de 2 ore.
„Mediul din subteran este foarte bogat în hidrogen sulfurat (8-12 mg/l), nivelul oxigenului este destul de redus (maximum 10%), nivelul dioxidului de carbon este ridicat (2-3,5%), în timp ce nivelul metanului este destul de ridicat (1-2%). Apa din peşteră are o compoziţie chimică diferită faţă de fântânile din apropiere, iar în sedimentele din peşteră nu s-au găsit izotopii radioactivi comuni în solul României după accidentul de la Cernobîl din 1986“, au spus speologii de la GESS.
Ce au descoperit geologii în peșteră?
„Primii exploratori au găsit în capătul peşterii un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Cu ajutorul unui scafandru autonom, au mai găsit câteva încăperi mici, parţial inundate, cu numeroase vieţuitoare nevertebrate: viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Sunt depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol.
Zoologii au putut descoperi printre ele 37 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice de până atunci. Doar în Peştera Mammoth din America s-au mai găsit atâtea specii, dar aceea are 550 km, nu doar 200 m. S-a constatat că fauna din Peştera Movile nu seamănă cu fauna din nicio peşteră din România.”
Ce spunea NASA despre Peștera Movile?
„Dacă cumva viața pe Pământ ar fi nimicită, Doamne ferește, ecosistemul ar putea să existe pentru că el nu depinde de ceea ce se întâmplă la suprafață. Asta a fost interesant și a susținut proiectul cu americanii pentru că, de exemplu, viața pe Marte ar putea să existe, dar nu acolo unde o căutam noi, ci în peșterile vulcanice.
Proiectul de construcţie a termocentralei a fost abandonat, din fericire. Odată lucrările terminate cercetătorii români au fost furaţi de NASA. Expediţii ulterioare aveau să identifice alte 3 zone cavernicole oarecum asemănătoare ca morfologie cu Peştera Movile, alimentate cu ape sulfuroase şi termale unde există viaţă: în Italia, în Munţii Apenini, în Grecia şi la Marea Galileii, în Israel.
Acolo există adevărate oaze subterane cu vieţuitoare înrudite cu fauna de la noi, dar Movile îşi păstrează unicitatea absolută”, spunea geologul Cristian Lascu la vremea respectivă, glumind pe seama „furtului” românilor de către americani.
Citește și: Misterul lacului din Munții Șureanu care ar fi „fără fund”. Aici un balaur îi trage pe înotători în adâncuri
Din păcate, mediul subteran este extrem de sulfuros și toxic pentru oameni. După ce lucrările și cercetările au fost terminate, locul a fost acoperit cu o imensă placă de beton.
Autoritățile au amplasat mai multe semne de avertizare pentru oameni, ca nu cumva să se aventureze în acest loc.
„E singurul loc din lume în care viața nu se bazează pe compușii carbonului, ci pe compușii sulfului, din cauza asta fiind unică în lume. Este betonată ca să nu se altereze mediul ăla”, spun localnicii din Mangalia.
