Motivul pentru care oamenii sunt alergici la pisici. Cauza nu este părul felinelor.
Alergia la pisici și câini poate fi frustrantă pentru iubitorii de animale, însă, în funcție de gravitatea simptomelor, medicul alergolog poate găsi soluții pentru a le preveni sau ține sub control.
Motivul pentru care oamenii sunt alergici la pisici. Cauza nu este părul felinelor
Analizele specifice sunt importante pentru a afla exact la ce anume se face alergie, de obicei la păr sau salivă, dar și dacă există și animale față de care există o toleranță mai mare.
Alergiile la pisici sau câini apar atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la anumite proteine alergene produse de aceste animale. Contrar unei percepții comune, părul animalelor nu este principalul factor declanșator, ci proteinele prezente în salivă, urină și celulele moarte ale pielii (mătreață), care se răspândesc în mediul înconjurător.
La pisici, unul dintre cei mai importanți alergeni este proteina Fel d 1, produsă de glandele salivare și sebacee, care ajunge pe blană în timpul toaletării. La câini, alergenii provin din mai multe surse biologice și pot varia în funcție de rasă.
Alți factori care contribuie la apariția alergiilor includ predispoziția genetică, expunerea prelungită la alergeni în spații închise, nivelul ridicat de praf și acarieni din locuință și sensibilitatea crescută a sistemului imunitar. În plus, ventilația insuficientă și lipsa igienei pot favoriza acumularea alergenilor, crescând riscul de manifestări alergice.
Simptomele apar de obicei la scurtă vreme după ce ai intrat în contact cu alergenul respectiv, în general în doar câteva minute de la contactul cu părul de animale. În cazul părului de pisică, alergenul (la care peste 90% dintre oamenii alergici la blana de pisică reacționează) provine din saliva și din pielea animalului. Alergenul se găsește în cantități mai mari la motani și se transmite pe blană când aceștia se spală.
Suspectăm că ne confruntăm cu o alergie la părul de animale atunci când apar următoarele simptome:
- atacuri de strănut;
- rinoree abundentă apoasă;
- nas înfundat;
- respirație dificilă;
- prurit în jurul ochilor;
- eritem;
- lăcrimare excesivă;
- pungi sub ochi de culoare albăstruie;
- tuse;
- flegmă;
- dispnee;
- astm;
- prurit;
- eczemă;
- neurodermită;
- urticarie;
- flatulență;
- greață;
- vărsături;
- dureri abdominale;
- migrenă.
Pisica este un animal care iubește curățenia și se curăță permanent. De fapt, spălându-se, pisica își impregnează aproape toate firele din blăniță cu alergeni. Firele de păr ușoare și purtătoare de alergeni ajung în mediu pe diverse obiecte cu care pisica vine sau nu în contact. Alergenii sunt atât de ușor de purtat în aer și sunt atât de persistenți încât sunt descoperiți în case în care nu a mai trăit un animal de câțiva ani. Dacă ești alergic la părul de pisică, alergenii care pătrund în plămâni se combină cu anticorpii produși de sistemul imunitar și provoacă simptomele precum cele deja prezentate.
Alte simptome importante ale alergiei la pisici sau câini sunt oboseala (manifestată mai ales în cazul alergiilor netratate) și tusea continuă. Simptome precum frisoane, febră, greață sau vărsături ar trebui să aibă mai curând de-a face cu alte boli decât cu alergiile.
Pisica mai poate transmite și parazitoza intestinală (toxocaroza) și o infecție bacteriană numită toxoplasmoză. Ambele pot cauza malformații fetale și/sau avort spontan la femeile însărcinate și apariția reacțiilor cutanate (eritem, urticarie, adenopatie, eczematide).
Prevenția în cazul alergiei la pisici sau câini
Iată câteva idei care te pot ajuta să ameliorezi sau chiar să scapi definitiv de problema alergiei la pisici sau câini:
- evită să stai în preajma animalelor de companie, limitează expunerea: este cu siguranță cea mai drastică măsură, dat fiind faptul că multe animale de companie sunt considerate membri ai familiei. În cazul formelor de alergie severă trebuie însă să alegi între sănătate și păstrarea animalului. Reține că după înlăturarea acestuia, pentru scăderea nivelului alergenilor din locuință este nevoie de cel puțin 6 luni. Dacă înlăturarea definitivă a animalului este imposibilă, acesta poate fi păstrat în curte sau măcar ținut în afara dormitorului.
- spală pisica sau câinele: câinele ar trebui spălat de cel puțin două ori pe săptămână. Cu avizul medicului veterinar se poate spăla blănița pisicii, dar nu mai des de o dată la 6 săptămâni, pentru a înlătura încărcătura alergenică.
- castrează motanul: pentru că motanul sintetizează cantități mai mari de alergeni, cel mai bine ar fi să-l castrezi.
- nu uita să perii zilnic blănița animalelor de companie: perierea nu ar trebui făcută de persoana alergică decât dacă aceasta poartă o mască sau ia medicație antialergică.
- schimbă mocheta din casă.
- folosește un aspirator cu filtru HEPA.
- joacă-te cu animalul afară, nu în interiorul locuinței.
- spală-te pe mâini după ce pui mâna pe blana animalului. Este foarte important să știi când, cum și cu ce te speli pe mâini ca să te protejezi.
- elimină covoarele și preșurile din casă.
- cum alegi un animal de companie: înainte de a cumpăra un animal de companie, du-te la cineva care are un asemenea animal și joacă-te cu acesta, pentru a vedea dacă ai reacții alergice sau nu.
- optează pentru animale care nu provoacă alergii: unele specii de câini, dar și păsări, pești, broaște țestoase, porcușor de Guineea sau arici. Dar nici acestea nu sunt lipsite de riscuri. Animalele exotice sau broaștele țestoase au fost asociate cu salmonella sau alte afecțiuni.
