Neurocercetătorul aiudean Sergiu Pașca „recreează” creierul uman în laboratoarele de la Stanford. Cum revoluționează medicina?
Premieră absolută în domeniul neuroștiințelor după 15 ani de studii. Neurocercetătorul român Sergiu Pașca, profesor la Universitatea Stanford, se află în avangarda științei mondiale. A recreat țesutul cerebral uman în laborator cu ajutorul celulelor stem.
Neurocercetătorul aiudean Sergiu Pașca „recreează” creierul uman în laboratoarele de la Stanford. Cum revoluționează medicina
Sergiu Pașca s-a născut în 30 ianuarie 1982 la Aiud (Alba) și a absolvit UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca în 2007. Cercetătorul activează la Universitatea Stanford din SUA unde a înființat un laborator pentru cercetările sale în domeniul neuroștiinței.
Sergiu Pașca a plecat din România în 2009 și, la doar 31 de ani, reușea să deţină propriul laborator (Pasca Lab) la una dintre cele mai mari şi mai importante universităţi din SUA.
Începând din ianuarie 2014, dr. Sergiu Paşca conduce propriul grup de cercetare în domeniul bolilor neuropsihiatrice în calitate de membru al corpului profesoral al Universităţii Stanford California.
Realizarea cercetătorului Stanford și a echipei sale va oferi oamenilor de știință acces fără precedent la dezvoltarea creierului uman și va oferi noi posibilități pentru tratarea tulburărilor cerebrale, de la boli psihiatrice la durere cronică.
Stadiul cercetărilor lui Sergiu Pașca, care este profesor de psihiatrie și științe comportamentale în cadrul Facultății de Medicină de la Stanford, a fost discutat în cadrul unei interviu realizat de echipa editorială a universității, potrivit start-up.ro.
Se fac studii clinice pentru formele rare de autism
”A fost nevoie de aproape 15 ani de studiu al biologiei tulburărilor cerebrale pentru a ajunge la un moment în care potențialul terapeutic a devenit evident. Acum pregătim un studiu clinic pentru o formă genetică rară de autism numită sindromul Timothy.
Acesta va fi primul studiu clinic pentru o tulburare psihiatrică dezvoltată exclusiv folosind modele cerebrale derivate din celule stem umane”, spune în articol cercetătorul Sergiu Pașca.
„Creierul uman rămâne ultima frontieră!”
”Creierul uman rămâne ultima frontieră. Pentru afecțiuni precum autismul sau schizofrenia, provocarea nu constă doar în accesul la țesut, ci în accesul la țesut ce este funcțional.
Deși studiile post-mortem au oferit unele perspective, în special în cazul bolilor neurodegenerative precum Parkinson sau Alzheimer, informațiile nu sunt suficiente pentru a afla informații utile despre tulburările care pornesc de la disfuncția circuitelor neuronale.
Țesutul static, neviu, nu poate dezvălui modul în care celulele creierului interacționează în timp real sau modul în care întreruperile acestor interacțiuni produc simptome psihiatrice complexe. Pentru a valorifica potențialul biologiei moleculare în domeniul psihiatriei, aveam nevoie să găsim un mod de a studia creierul uman viu atât la nivel molecular, cât și la nivel celular”, mai spune cercetătorul de origine română.
Potrivit acestuia, de-a lungul timpului, laboratorul din care face parte a dezvoltat metode tot mai avansate în ceea ce privește producerea de neuroni umani.
”Acum putem genera peste două treimi din tipurile de celule găsite în creierul uman. Dar când vorbim despre funcționarea creierului, aceasta nu ține doar de anumite părți individuale, ci de modul în care acestea se unesc în circuite.
Pentru a putea studia acest lucru, am introdus o nouă tehnică, în care generăm regiuni distincte ale creierului din celule stem și apoi le combinăm în ansambluri din două, trei sau chiar patru părți”, mai spune Sergiu Pașca.
