O anchetă Recorder arată că Lucian Pahonțu, şeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceauşescu și ar fi participat la masacrul din 1989.
Generalul Lucian Pahonţu, şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) din 2005, ar fi făcut parte din Trupele de Securitate ale regimului Ceaușescu, ar fi participat la represiunea manifestaţiilor din 21 decembrie 1989, de la Bucureşti, şi, câteva luni mai târziu, la intervenţiile în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii, înainte şi în timpul Mineriadei din iunie 1990, potrivit unei investigaţii publicate de Recorder. Generalul a evitat să răspundă punctual la întrebările jurnaliștilor Recorder și a afirmat că întreaga sa activitate militară s-a desfășurat conform normelor legale și principiilor de loialitate, onoare și integritate.
O anchetă Recorder arată că Lucian Pahonțu, şeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceauşescu și ar fi participat la masacrul din 1989
CV-ul oficial de pe site-ul SPP menționează doar vag perioada 1987-1990, ca „funcții în cadrul Ministerului de Interne”. Potrivit investigaţiei, Lucian Pahonţu a fost ofiţer în Trupele de Securitate între 1987 şi 1990, la UM 0305 Băneasa, structură care se afla în subordinea Departamentului Securităţii Statului.
Acest episod al carierei sale nu apare explicit în CV-ul publicat pe site-ul SPP, unde este menţionat doar că, între 1987 şi 1990, a fost comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne.
O acuzație similară fusese făcută public încă din 2007 de un fost coleg, dar Pahonțu a respins-o fără explicații detaliate.
Nepotul generalului Milea
Ancheta arată că Pahonțu și-a început cariera militară beneficiind de o relație de rudenie cu generalul Vasile Milea, ministrul Apărării în perioada 1985-1989 – unul dintre cei mai influenți oameni din ultimii ani ai dictaturii.
Tatăl lui Pahonțu era văr primar cu Milea, iar cei doi proveneau din aceeași comună, Lerești (Argeș).
Noaptea de 21 decembrie 1989
Documente din Dosarul Revoluției arată că plutonul comandat de Pahonțu a fost trimis, spre seară, în dispozitivul de represiune instalat la intersecția zonei Universității cu Piața Intercontinental – locul celor mai dure confruntări ale acelei nopți.
Era chiar zona baricadei de la Intercontinental, unde, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, forţele regimului Ceauşescu au intervenit violent împotriva manifestanţilor. În acea noapte, 48 de oameni au fost ucişi, aproximativ 150 au fost răniţi, iar 1.245 au fost bătuţi şi arestaţi, potrivit datelor citate de Recorder.
Rapoarte ale altor ofițeri prezenți în același dispozitiv descriu foc de avertisment executat de tancuri și trupe, baricade incendiate și ciocniri violente cu manifestanții.
Prezenţa lui Pahonţu în dispozitiv este confirmată inclusiv de propria declaraţie dată după Revoluţie. El susţinea însă că nici el, nici militarii din subordinea sa nu au avut contact cu manifestanţii şi că muniţia unităţii a rămas în lăzi sigilate.
Recorder arată însă că declaraţia lui Pahonţu diferă de mărturiile altor ofiţeri aflaţi în acelaşi dispozitiv. Locotenent-colonelul Ion Alecu, pe care Pahonţu însuşi îl indică drept comandant al dispozitivului, declara că militarii au avut contact cu protestatarii şi că a raportat superiorilor că „rezist cu greu demonstranţilor”.
Implicat şi în represiunea din Piaţa Universităţii
Investigaţia Recorder arată că Pahonţu ar fi fost implicat şi în evenimentele din iunie 1990, când forţele de ordine au intervenit pentru evacuarea protestatarilor din Piaţa Universităţii.
În dimineaţa zilei de 13 iunie, UM 0305 Băneasa, din care făcea parte Pahonţu, a participat la evacuarea violentă a Pieţei Universităţii. Potrivit rechizitoriului citat de Recorder, autorităţile au mobilizat atunci aproximativ 1.400 de militari ai Ministerului de Interne şi alte efective pentru îndepărtarea câtorva zeci de persoane aflate în greva foamei.
În acea dimineaţă, 260 de persoane au fost reţinute ilegal şi transportate la cazarma de la Măgurele.
Reacția lui Pahonțu
Contactat de Recorder, generalul a evitat să răspundă punctual la întrebări le privind episoadele din 1989 şi 1990.
În răspunsul transmis jurnaliştilor, șeful SPP a afirmat că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale şi cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate şi devotament faţă de ţară, onoare, demnitate şi integritate”.
În fruntea SPP de peste 20 de ani
Lucian Pahonţu conduce SPP din decembrie 2005. În 2024 a împlinit 60 de ani şi a fost trecut în rezervă ca general cu patru stele, însă şi-a păstrat funcţia de şef al serviciului.
În 2025, la Cotroceni a ajuns un nou președinte, însă Pahonțu n-a fost înlocuit nici de această dată. În ultimii 20 de ani, România a schimbat 3 președinți și 15 guverne, dar Lucian Pahonțu a fost de neclintit, subliniază Recorder.
În ianuarie 2007, colonelul SPP Mircea Găinușă l-a acuzat public pe Lucian Pahonțu că, după ce a preluat conducerea Serviciului de Protecție și Pază, a început să angajeze „cadre militare care au aparținut fostelor instituții represive comuniste ori participanți la acțiunile represive din timpul evenimentelor din decembrie 1989”. Mai mult, colonelul Găinușă spunea că însuși Lucian Pahonțu ar fi fost ofițer activ în Departamentul Securității Statului, dar fără să dea alte detalii.
Pahonțu a respins acuzațiile, dar nu a oferit prea multe informații.
Pahonțu, fotografiat la masă cu președintele Nicușor Dan
În iunie, anul acesra, președintele Nicușor Dan a fost fotografiat la o masă, la Bruxelles, alături de șeful SPP, Lucian Pahonțu, consilierul prezidențial Valentin Naumescu și europarlamentarii Rareș Bogdan, Victor Negrescu și Eugen Tomac.
Fotografiile, difuzate de Digi24, au fost făcute joi, 18 iunie, înainte de reuniunea Consiliului European.
Ulterior, șeful statului a explicat că Pahonțu și echipa de securitate îl însoțeau în baza atribuțiilor legale de protecție și a precizat că prezența acestuia la aceeași masă nu a avut legătură cu discuții sau consultări politice.
Eugen Tomac a explicat că el i-ar fi invitat la masă pe europarlamentarii români aflați la Bruxelles, inclusiv pe Victor Negrescu.
„Președintele Nicușor Dan s-a văzut la hotelul respectiv cu Manfred Weber. Apoi eu i-am invitat pe europarlamentarii respectivi la prânz. Președintele a avut în ziua respectivă mai multe întrevederi cu alți parlamentari români, dar și străini”, a declarat Eugen Tomac.
Și Victor Negrescu a confirmat întâlnirea, precizând că astfel de discuții au loc înaintea fiecărui Consiliu European, când familiile politice europene își coordonează pozițiile pe subiectele aflate pe agendă.
Rareș Bogdan a transmis, la rândul său, că întâlnirea a fost una firească înainte de summit.
„Sunt întâlniri firești înainte de consiliu, eu sunt liderul delegației popularilor europeni din România și este normal să mă întâlnesc cu președintele”, a declarat europarlamentarul PNL.
