Peştera Cioclovina Uscată a păstrat mii de rămăşiţe ale urşilor care au stăpânit-o şi a fost o sursă importantă de zăcământ de guano. Aici este locul uneia dintre marile descoperiri din trecutul României.
Aflată în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, în mijlocul unui tărâm de vis, Peştera Cioclovina Uscată nu este doar un punct de atracţie pentru exploratorii frumuseţilor ţinutului, dar şi un reper pentru oamenii de ştiinţă.
Peștera din Ardeal cu cel mai mare zăcământ de guano
Peştera din Munţii Şureanu a fost cercetată intensiv de oamenii de ştiinţă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Savanţii vremii au explorat-o în căutarea unor fosile de urşi şi pentru a cerceta depozitul de guano, „bălegarul” de lilieci amestecat cu sedimente şi rămăşiţe ale nenumăraţilor urşi de peşteră, folosit ca îngrăşământ în agricultură.
În primele decenii ale secolului XX, peste 30.000 de metri cubi de gunano – fosfat au fost extraşi din galeriile peşterii aflate în Munţii Şureanu, deasupra mai accesibilei Peşteri Cioclovina – adesea exploarată de speologi, potrivit adevărul.ro.
O galerie minieră a fost săpată în peretele versantului unde se află Peştera Cioclovina Uscată, pentru ca minerilor să le fie mai uşor să ajungă la zăcământul de guano-fosfat.
Îngrășământul, folosit la serele lui Ceaușescu
„La noi în ţară peştera Cioclovina Uscată este vestită pentru depozitele impresionante de guano, excremente de liliac, considerate a fi cel mai mare zăcământ de acest fel din Europa. Guano era la mare căutare în Occident încă de la începutul secolului XX. Sub conducerea Imperiului Habsburgic, la Cioclovina, a început exploatarea industrială. Tone de guano erau extrase de localnici, încărcate în vagoneţi şi cărate apoi pe funicular, care transporta încărcătura până în Gara Pui. Aici guanoul era încărcat în vagoane şi acestea lua drumul Austriei unde era valorificat. Pe vremea comuniştilor, exploatarea de guano s-a redeschis, îngrăşământul fiind dus la serele lui Ceauşescu. După 1990, exploatarea a fost închisă pentru a apăra peştera Cioclovina de doritorii de guano”, informează Asociaţia Speologică Speotimiş.
Citește și: Cine e motociclistul care a murit în accidentul din Alba? Era arhitect și avea doar 44 de ani
Galeria minieră care duce în adâncurile peşterii a fost blindată după câteva zeci de metri, iar din anii 2000, accesul în peşteră este oprit.
Potrivit cercetătorilor care au putut să o exploreze, peştera constă într-o galerie lungă, întreruptă la un moment dat de o galerie descendentă şi de un puţ de 10 metri adâncime, ce o conectează cu un alt pasaj şi apoi cu alte galerii şi încăperi. Deşi peştera cu galerii de doi kilometri are o intrare naturală, nici aceasta nu mai este folosită.
Misterul craniului vechi de peste 30.000 de ani
Nu doar fosilele de urşi de peşteră şi bogatul zăcământ de guano au stârnit fascinaţia din jurul peşterii.
La sfârşitul anlor ’30, în timpul exploatărilor de guano, printre numeroasele fosile de urşi de peşteră a fost descopert şi un craniu uman, care potrivit cercetătorilor datează de aproape 30.000 de ani. Craniul ar aparţine unei persoane care îmbina trăsăturile trăsăturile omului modern şi cele arhaice neanderthaliene.
Bărbatul ar fi aparţinut culturii aurignaciene ce producea un tip de unelte de piatră asociate cu primii oameni moderni din Europa de la începuturile Paleoliticului superior, potrivit celui mai recent studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen.
Craniul se numără printre cele mai timpurii şi mai bine păstrate fosile ale unui european ce a trăit în Paleoliticul Superior, iar felul în care a murit a fost intens dezbătut de oamenii de ştiinţă.
