joi, aprilie 25, 2024
Pentru publicitate ne puteți suna la 0770552586 sau scrie la adresa contact@albapress.ro
AcasăCulturăIstoriePovestea Ecaterinei, femeia care a salvat Unirea Principatelor Române. Moare de holeră...

Povestea Ecaterinei, femeia care a salvat Unirea Principatelor Române. Moare de holeră la doar 40 de ani

Date:

Știri relevante

spot_img

Puțin știută de publicul larg, acest personaj feminin ar trebui onorat la fel ca Alexandru Ioan Cuza și ceilalți corifei ai realizării Micii Uniri de la 1859. Fără ea, nimic nu ar mai fi fost posibil în acel moment.

Cine a fost femeia care a salvat Unirea Principatelor Române? Una dintre figurile puțin cunoscute ale istoriei noastre, dar cu un rol esențial în realizarea Micii Uniri, a fost Ecaterina Cocuța Conachi.

Ea și-a sfidat soțul, Nicolae Vogoride, caimacamul Moldovei în perioada Divanurilor Ad-hoc și a alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei, și a reușit să anuleze primele alegeri – cele măsluite de acesta – pentru Divanul moldovenesc.

Istoria e scrisă de învingători, se spune. Dar, chiar și-așa, deși s-a aflat în tabăra învingătoare, Ecaterina Cocuţa Conachi a rămas în „culisele” realizării Micii Uniri, deși, fără acțiunile ei, nu ar mai fi existat niciun domnitor al Moldovei pe nume Alexandru Ioan Cuza și nici nu mai putea fi ales ca domnitor și în Țara Românească, în ianuarie 1859.

Povestea Ecaterinei, femeia care a salvat Unirea Principatelor Române. Moare de holeră la doar 40 de ani

Pentru că, dincolo de faptele mari, glorioase, ce „intră în ochi”, destinul unei țări, al unei națiuni se poate juca și dincolo de cortina trasă, dincolo de luminile rampei.

Este și cazul acestei femei remarcabile, fără de care Unirea Principatelor n-ar mai fi existat. Cel puțin, nu atunci, fiind întârziată cu cine știe câți ani.

Ecaterina Cocuţa Conachi s-a născut la 17 august 1828 în palatul de la Ţigăneşti (judeţul Galaţi), aflat la doar câţiva kilometri de Tecuci. Costache Conachi, tatăl său, era descendent dintr-o familie boierească fanariotă și a ocupat înalte funcții dregătorești în Principatul Moldovei. 

Se pare, totuși, că familia Conachi avea legături puternice și cu un vechi neam de răzeși existent încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Conachi a fost, de asemenea, scriitor și poet, dar cu o operă minoră, neluată în serios de George Călinescu, de exemplu.

Smaranda (Zulnia) Conachi-Negri, mama Cocuței, s-a prăpădit când fetița avea doar 5 ani, așa că sarcina creşterii şi educării Ecaterinei a revenit tatălui văduv, Costache Conachi.

Citește și: Domnitorul Cuza, în pat cu amanta în noaptea când a pierdut tronul. I-a făcut doi copii, soția i-a înfiat

Smaranda a avut mai mulţi copii din prima căsătorie. Unul dintre ei (practic fratele vitreg al Cocuţei) a fost Costachi Negri, om de vastă cultură, politician, înfocat unionist.  

La vârsta de 17 ani, pe 2 iunie 1846, fata s-a căsătorit cu Nicolae Vogoride, cel ce avea să fie desemnat, un deceniu mai târziu, caimacamul Moldovei (locțiitor de domn), din neam fanariot de origine bulgară.

„La vârsta de numai 17 ani, Cocuţa se căsătoreşte cu Nicolae Vogoride, un principe de origine bulgară, care răspundea de finanţele ţării.

În 1857, Înalta Poartă l-a învestit pe acesta cu funcţia de caimacam, adică locţiitor de domn şi i-a promis tronul Moldovei dacă va reuşi să zădărnicească unirea celor două principate.  La nunta de la Ţigăneşti a participat şi domnitorul Sturdza.

Poetul Vasile Alecsandri s-a opus acestui mariaj, întrucât Vogoride era recunoscut ca un antiunionist fanatic”, spune profesorul tecucean Vasile Ghica, autorul unui studiu despre Cocuţa Conachi, conform adevărul.ro.

Ecaterina Cocuța Conachi și soțul său, caimacamul Nicolae Vogoride – Foto: Institutul Cultural Român

În urma căsătoriei aranjate, Ecaterina i-a dăruit lui Nicolae Vogoride trei copii: Emanoil, Maria şi Lucia. Cel de-al patrulea s-a născut după divorțul celor doi, survenit în 1860.

Dar până atunci, Cocuța Conachi Vogoride avea să-și joace rolul major în realizarea Micii Uniri, în 1859. Oricum, cei doi soți nu au împărăşit însă niciodată aceleaşi idei.

În vreme ce caimacamul sprijinea interesele otomanilor, pentru că primise promisiunea de a deveni domn al Moldovei în cazul în care Unirea nu se va înfăptui, tânara sa soţie sprijinea cauza unionistă.

Alături de fratele ei vitreg, Costache Negri, Ecaterina s-a înrolat în tabăra unioniştilor, sprijinindu-i pe Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu.   

Citește și: Povestea lui Moș Ion Roată, țăranul care a votat Unirea Principatelor Române, dar a sfârșit în lanțuri. A murit sărac

Despre Ecaterina Vogoride s-a mai spus că ar fi fost una dintre iubirile celui care avea să devină domnitor, Alexandru Ioan Cuza. Și că acesta și-a datorat Cocuței ascensiunea sa militară şi trecerea rapidă de la gradul de sublocotenent şi cel de colonel.

Un episod remarcabil a avut loc în momentul în care soţul ei a vrut să îi numească pe Constantin Catargiu şi Nicolae Cantacuzino drept miniştri, ambii fiind recunoscuţi antiunionişti.

L-a ameninţat cu divorţul și i-a trimis o scrisoare uluitoare, în care-i amintea cine era el, de fapt, și ce rău i-ar putea ea face, dacă nu va reveni asupra acelei decizii.

 „Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai altă avere decât zestrea ce ţi-am adus-o eu. Îţi iert risipirea ce ai făcut-o, dar nu-ţi voi ierta trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să devie şi a dumitale. Cum nu ai astăzi altă avere decât a mea, aş putea, printr-un divorţ, să te aşez din nou pe paiele de unde te-am ridicat”, i-a scris Ecaterina, soțului său, caimacamul Vogoride, potrivit dacoromânia-alba.ro.

Marea încercare a Ecaterinei

Dar marea încercare pentru Ecaterina avea să fie demnă de un film cu spioni. Cum Marile Puteri deciseseră alegeri pentru Divanurile ad-hoc în cele două țări române, tabăra antiunionistă, sprijinită de Turcia, a pus în mișcare toate trucurile și presiunile cunoscute în politică.

Astfel, la solicitarea Porții și cu promisiunea că va deveni domn „plin”, Nicolae Vogoride a falsificat alegerile pentru Divanul ad-joc din Moldova, din 1857.

Problema unirii părea ștearsă din istorie sau, oricum, mult întârziată, Marile Puteri considerând că aceasta e voința poporului.

Cunoscând matrapazlâcurile făcute de Vogoride, dar având nevoie de probe de netăgăduit, unioniștii au apelat la patrioata doamnă Ecaterina.

Deși mergea rar la Iași, preferând tihna Țibăneștiului, aceasta s-a încumetat să fure chiar din seiful soțului din reședința domnească un pachet cu 14 scrisori, ce conțineau corespondența și ordinele secrete ale Turciei către Vogoride, pentru măsluirea și împiedicarea unirii.

Deși s-a vorbit și despre implicarea altor câteva persoane, este evident că doar soția caimacamului putea avea acces la cancelaria domnească și la seiful cu pricina.

Cocuţa a înmânat prețioasa dovadă lui Cotache Negri şi lui Dimitrie Rallet. Aceştia le-au înmânat ambasadorului Franţei la Bucureşti, care le-a expediat la Bruxelles, la revista „L’Etoile de Danube”, unde au fost imediat publicate.

Citește și: 165 de ani de la „Mica Unire”. Zece lucruri pe care trebuie să le ținem minte

Scandalul european a fost imens și, prin intervenția energică a Împăratului Napolenon al III-ea al Franței, dar și a Reginei Victoria a Marii Britanii, alegerile măsluite au fost anulate și au fost organizate altele.

Așa s-a ajuns ca, la 5 ianuarie 1859, după ce, printre alții, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu au refuzat să fie candidații partidei unioniste la tron, s-a ajuns la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al Moldovei.

Peste nici trei săptămâni, la 24 ianuarie, Unirea Principatelor devenea realitate, după alegerea lui Cuza ca domnitor și în Țara Românească. 

Dar nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără acțiunile energice și curajoase ale Ecaterinei-Cocuța Vogoride.

Moare fulgerător

Ulterior, cu bruma de avere rămasă după ce fostul caimacam i-o topise, ea a călătorit mult prin Europa.

„În 1864, se căsătoreşte, la Torino, cu Emanuelle Ruspoli, principe de Paggia-Souza, senator şi sinodic al Romei, apropiat al regelui Vitorio Emanuelle al II-lea. În felul acesta, moldoveanca noastră a pătruns în cele mai elitiste cercuri politice şi artistice italiene. S-a implicat chiar în ampla mişcare de unificare a Italiei. În cei şase ani de căsnicie italiană, Cocuţa a mai adus pe lume alţi cinci copii”, scrie profesorul Ghica, potrivit adevarul.ro.

La 22 februarie 1870, Cocuţa se stinge fulgerător din viaţă, la Geneva, cu diagnosticul malarie (febră palustră).

Pe patul morţii a cerut să fie înmormântată alături de părinţi, în biserica familiei de la Ţigăneşti, dorinţă ce i-a fost îndeplinită.

spot_img

Ultimele știri

spot_img
spot_imgspot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Sari la conținut