vineri, mai 17, 2024
Pentru publicitate ne puteți suna la 0770552586 sau scrie la adresa contact@albapress.ro
AcasăLifestyleMuzicăPovestea fabuloasă a lui Dumitru Fărcaș: A minţit că ştie să cânte...

Povestea fabuloasă a lui Dumitru Fărcaș: A minţit că ştie să cânte la taragot şi a învăţat în 7 zile. Maria Tănase l-a adorat

Date:

Știri relevante

spot_img

Dumitru Fărcaș a minunat românii cu talentul și cântecele sale. A avut o carieră remarcabilă, însă și câteva momente de răscruce. Artistul s-a stins din viață în 2018, iar de atunci românii îi duc dorul.

Dumitru Fărcaş, care a murit pe 7 august la vârsta de 80 de ani, a fost „omul-taragot”, unul dintre cei mai buni rapsozi români, al cărui talent nativ i-a fost dublat de studiu şi a cărui carieră a avut câteva momente de răscruce.

Povestea fabuloasă a lui Dumitru Fărcaș

Mai întâi, Dumitru Fărcaş aşa cum a fost văzut prin ochii unor personalităţi precum D.R. Popescu, Fănuş Neagu, Marcel Celolier, Florin Piersic şi Pop Simion: „anonimul care cuprinde în cîntece fantasmele, iubirile, pacea, spaimele, speranţele ardelenilor“; „cel care multiplică la nesfîrşit mîndria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări“; „omul în ale cărui mîini taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister“; „bolnavul incurabil de ţară“, „Omul-taragot“.

„Se nasc atît de rar oameni înzestraţi cu nobleţea artistică a dumitale încît consider o datorie de artist să-ţi ofer aripile mele ca să te feresc să dai piept cu zidul gros al nechemaţilor care au ajuns să fie mari cîştigători de poziţii în artă, numai şi numai fiindcă artiştii nu se mai ajută între ei…“, îi scria Maria Tănase într-o scrisoare emoţionantă. 

Născut pe 12 mai 1938 în Maramureş, Dumitru Fărcaş a crescut într-o familie care iubea muzica: bunicul, tatăl şi cei doi fraţi mai mari au cântat la clarinet, după cum povestea marele artist într-un interviu pentru ziarulfăclia.ro

„În familia mea s-a cântat la un clarinet micuţ, pe care tata l-a câştigat de la un ţăran român făcându-i o zi de plug cu caii. Neavând bani acel om, i-a dat clarinetul. Tata a murit în ’46 de o stupidă pneumonie. Când am ajuns eu elev al Liceului de Muzică, mi-am cumpărat un magnetofon, un Tesla, şi am întrebat bătrânii satului: Cum a fost tata?

Citește și: Maestrul Cristian Măcelaru, câștigător al unui premiu Grammy, numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Cincinnati. Crescut într-o familie cu 10 frați

A fost un om prietenos? A fost un om bun? A iubit lumea? Şi-mi povestea un bătrân extraordinar de frumos că tata cânta mult la culesul recoltei, după un pahar de must, petrecea cu prietenii. Şi zicea bătrînul: «Dragă Mitruţ, te-am auzit la radio şi cânţi foarte frumos, d-apoi nu cânţi ca tată-tău, că tată-tău, după ce scotea clarineta din gură, apoi clarineta aia mai sună o jumătate de ceas!“, povestea Dumitru Fărcaş în 2011. 

Cariera de succes a fost clădită cu talent şi muncă, dar şi cu ajutorul familiei şi a unor dascăli. Mama i-a cumpărat un fluieraş, iar mai târziu a fost descoperit de Mihai Guttman, fostul director al Liceului de Muzică din Cluj.

Acesta bătătorea toate cărările din satele ardelene în căutarea de elevi talentaţi. Mai întâi l-au pus la flaut, apoi la contrabas. S-a rugat de profesorul de oboi să-l ia la el, iar în 1962 a reprezentat Maramureşul la un festival de la Helsinki. 

Începutul: un fluieraș primit de la mama sa

„Mama mi-a cumpărat un fluieraş şi cu acel fluieraş am participat la toate festivalurile interşcolare, raionale, regionale – cum era atunci şi am luat o mulţime de premii. Şansa mea a fost şansa copilului de la sat: am avut un învăţător pe nume Lupar Gheorghe, un om absolut destoinic, cum erau adevăraţii noştri dascăli de altădată, care te studia de mic şi ştia: ăsta-i bun de croitor, ăsta-i bun de tîmplar, ăsta-i bun de muzicant, ăsta-i bun de dansator.

Directorul Liceului de Muzică, dl Mihai Guttman, a luat contact cu învăţătorul din sat şi ne-a chemat într-o zi la şcoală să dăm probe de aptitudini. În urma acestor probe am fost ales să vin toamna să dau examen la Liceul de Muzică din Cluj.

Citește și: Nicolae Furdui Iancu, aniversat la 45 de ani de carieră! Artistul din Țara Moților și-a dedicat viața cântecului popular

Am intrat la Liceul de Muzică în 1956, iar în ’60, cînd am absolvit, copil sărac fiind m-am întors acasă şi am intrat ca solist în Ansamblul de cântece şi dansuri «Maramureşul» din Baia Mare“, îşi amintea rapsodul. Acolo l-au dorit, dar în postura de taragotist, pentru că postul de oboist era ocupat. A trebuit să se recalifice rapid:

„M-am pus la punct într-o săptămâna cu noul instrument. M-a întrebat directorul dacă ştiu să cânt la taragot, iar eu am răspuns că da, ştiu.

Când am văzut însă instrumentul, i-am spus directorului că nu-i bun şi că trebuie  să-l repar, iar după o săptămână am să vin să dau probă. Am exersat zi şi noapte timp de o săptămînă, iar la momentul cuvenit m-am prezentat la director şi am cântat la taragot două piese foarte frumoase.“

Dumitru Fărcaş nu doar că a primit postul, ci şi un premiu de 5.000 de lei pe care l-a cheltuit ducându-şi prietenii la restaurantul Berlin din Bucureşti, unde le-a dat friptură şi bere.

SUA lui Fărcaș

„Sunt, cred, printre puţinii români care au făcut întregirea familiei aducând din America, nu ducând în America. Eu mi-am luat nevastă care a stat 13 ani în Statele Unite ale Americii, cetăţean american de origine română.

I-am spus: «Domnişoară, America mea este pe strada Pavlov 35, acolo lîngă Chios, şi este şi un lac acolo. Acolo e America. Te rog foarte mult, fă bine şi vino şi vezi-o, iar dacă o să-ţi placă, rămîi». Şi aşa s-a întîmplat.

A venit, i-a plăcut şi a rămas aici. Am admirat ţări frumoase ca Elveţia, Germania; mi-au plăcut, dar ca să trăiesc acolo, nu. Lumea aceea nu-i lumea noastră, nu-i lumea mea. Ştiu că oriunde mă duc, aici e al meu tot. Ori în ce grădina intru, ori în ce biserică intru, tot e al meu.

Citește și: Martini Ioan, elevul de la Liceul Teologic din Alba Iulia care a obținut premiul III la Olimpiada de Geografie. Dă baraj pentru a reprezenta România la etapa internațională

Aici e fiinţa mea, aici e neamul meu, aici mă simt acasă. Dacă eşti într-o altă lume, unde nimic nu e al tău, atunci nici tu nu mai eşti al tău!“

Din anul 1970 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA“. În anii 1977 şi 1999, artistul a primit din partea Institutului Smithsonian Washington DC, SUA, diplome de onoare.

De-a lungul carierei sale i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al oraşelor Phenian (Coreea de Nord), Cluj-Napoca, Bucureşti, Reşiţa şi Baia Mare, potrivit adevărul.ro.

Tot Dumitru Fărcaş este omul care a dat cel mai cunoscut generic de pe vremea lui Ceauşescu, pentru celebra emisiune „Tezaur Folcloric“, realizată la TVR de regretata Marioara Murărescu. 

A murit la 80 de ani, într-un spital din Cluj

Dumitru Fărcaş a murit în noaptea de 6 spre 7 august 2018, într-un spital din Cluj-Napoca. Potrivit lui Flavius Milăşan, directorul Casei de Cultură a Studenţilor, unde Dumitru Fărcaş era consultant artistic, acesta a murit în urma unui infarct.

De la moartea sa, este organizat anual Festivalul „Dumitru Fărcaş”, o manifestare emblematică pentru folclorul românesc.

Un bust în memoria sa a fost dezvelit, în 2022, pe platoul din faţa localităţii sale natale din Maramureş.

spot_img

Ultimele știri

spot_img
spot_imgspot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Sari la conținut