Povestea primului român care a pășit în Antarctica este fascinantă. Călătorește cu nava Belgica, creează biospeologia și face prima fotografie subacvatică.
Emil Racoviță este primul român care a pășit în Antarctica. Călătorește cu nava Belgica, creează biospeologia, face prima fotografie subacvatică și studiază balenele și pinguinii.
Povestea primului român din istorie care pășește în Antarctica. Face prima fotografie subacvatică și creează biospeologia
Emil Racoviţă a fost primul român care a păşit în Antarctica, în cadrul unei expediţii internaţionale în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor şi a pinguinilor.
Pentru meritele sale profesionale excepţionale a fost ales membru al Academiei Române şi a fost, timp de patru ani, preşedinte al acestui înalt for ştiinţific.
Emil Racoviță s-a născut la Iaşi, la 15 noiembrie 1868, fiind cel de-al treilea copil al familiei lui Gheorghe Racoviță (1839-1913), magistrat și membru fondator al societății literare Junimea și descendent al unei vechi familii de boieri moldoveni, şi al Eufrosinei Racoviță, o extrem de talentată pianistă.
La momentul naşterii sale, familia locuia pe Strada Lascăr Catargiu nr. 36, din Iaşi, însă Emil şi-a petrecut primii ani ai vieţii la Șurănești (astăzi satul Emil Racoviță, comuna Dănești, judeţul Vaslui), la moșia familiei.
A început şcoala la Iași, fiind elev al celui mai cunoscut învăţător din ţara noastră, Ion Creangă, apoi a parcurs anii de liceu la „Institutele Unite”, unde a fost coleg cu Grigore Antipa și i-a avut drept profesori, printre alții, pe istoricul Alexandru D. Xenopol, chimistul Petre Poni și geologul Grigore Cobălcescu.
A urma dorinţa tatălui său, şi a fost admis la Facultatea de Drept din Paris, unde a studiat, în aceeaşi perioadă, şi la Școala de antropologie.
Face prima fotografie subacvatică
După absolvirea Dreptului, s-a înscris și la Facultatea de Științe din Universitatea Sorbona, Paris, iar în 1891, după absolvire, a lucrat la laboratoarele Arago în cadrul stațiunii de biologie marină de la Banyuls-sur-Mer, unde a realizat o serie de scufundări la 10 m, fiind ajutat de un echipament Siebe-Gorman, pentru a cerceta viața subacvatică.
Momentul îl prezintă pe Emil Racoviță în prima fotografie subacvatică ce s-a păstrat până astăzi, realizată de fotograful francez Louis Marie Auguste Boutan, potrivit historia.ro.
În această perioadă, Racoviţă a descoperit, împreună cu G. Pruvot, 11 specii de anelide, o specie de viermi cu corpul cilindric.
În anul 1893, la vârsta de doar 25 de ani, devine membru al Societății zoologice din Franța, iar în anul 1896, îşi susţine teza de doctorat cu tema „Le lobe céphalique et l’encéphale des annélides polychètes, o lucrare despre lobul cefalic al anelidelor polichete, adică cei mai răspândiți viermi marini.
Primul român în Antarctica
Emil Racoviţă a fost primul român care a păşit în Antarctica, în cadrul unei expediţii internaţionale.
O cercetare ştiinţifică a regiunilor polare sudice a fost plănuită şi organizată de belgieni. În primăvara anului 1897, pregătirile erau terminate. Comandantul şi-a ales cu grijă personalul de bord, dar şi echipa ştiinţifică.
Recrutarea naturalistului necesar, mărturisea medicul expediţiei, doctorul Cook în cartea sa “Belgica”, “… s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari greutăţi. În Belgia şi Franţa s-a căutat în zadar şi-n cele din urmă dl. Racoviţă a fost găsit în România.”
La 16 august 1897, vasul “Belgica” pleca la drum din Anvers. Expediţia a fost cea mai eroică şi mai primejdioasă dintre campaniile de explorări la care a participat Racoviţă, ocazie cu care a avut posibilitatea să studieze viaţa focilor, a balenelor şi a pinguinilor.
A inclus aceste informaţii în lucrarea “La vie des animaux et des plantes dans l’Antarctique” (1900).
„Invitat” acasă
În anul 1920, an în care a devenit membru al Academiei Române, Emil Racoviţă a fost invitat ca profesor la Facultatea de Științe a Universității din Cluj, unde a înființat, la 26 aprilie 1920, primul institut de biospeologie din lume şi unde au activat, pe lângă numeroși cercetători români, şi prieteni ai săi, biologul elvețian Alfred Chappuis şi biologii francezi Jules Guiart şi René Jeannel.
În cadrul acestui nou institut, Emil Racoviţă a predat primul curs de biologie generală din România.
Citește și: Povestea „Mamutului”, cel mai mare cal din lume. Cântărea 3 tone la doar 4 ani și avea peste 2 metri
După august 1940, când, prin Dictatul de la Viena, Clujul a devenit parte a Ungariei, Emil Racoviță se va muta la Timișoara, în timp ce Institutul Speologic va fi condus de prietenul său elvețian Alfred Chappuis.
La 27 ianuarie 1942, Emil Racoviță a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” în gradul de Mare Cruce, apoi, după revenirea nordului Transilvaniei la România, omul de ştiinţă se va întoarce la Cluj, cu dorinţa de a reorganiza Institutul.
Din păcate, ţelul său a rămas neatins, Emil Racoviţă trecând la Domnul, la vârsta de 79 de ani, la 17 noiembrie 1947, la Cluj-Napoca. A avut parte de funeralii naționale, fiind înmormântat în Cimitirul Central Hajongard, din Strada Avram Iancu, potrivit Agerpres.
