joi, aprilie 25, 2024
Pentru publicitate ne puteți suna la 0770552586 sau scrie la adresa contact@albapress.ro
AcasăActualitatePovestea „ultimului dac” care a păzit Sarmizegetusa: Vasile a descoperit o comoară...

Povestea „ultimului dac” care a păzit Sarmizegetusa: Vasile a descoperit o comoară uriașă

Date:

Știri relevante

spot_img

Vasile Floran este considerat „ultimul dac” care a păzit cetatea Sarmizegetusa Regia. În anii 1970, turiștii îl găseau zilnic în așezarea dacică. Floran a fost și cel care a descoperit o comoară uriașă.

Vasile Floran a păzit Sarmizegetusa Regia în anii ’70. Era un personaj pitoresc din ținutul cetăților dacice și i-a îndrumat pe arheologi spre unul din marile tezaure din cetatea dacică.

Povestea „ultimului dac” care a păzit Sarmizegetusa: Vasile a descoperit o comoară uriașă

În anii ’70, Sarmizegetusa Regia era păzită de Vasile Floran, un personaj pitoresc din ținutul cetăților dacice, pe care turiștii îl găseau zilnic în așezarea dacică, îmbrăcat în straie populare, îngrijind ruinele capitalei antice.

O fotografie din anii ’80, publicată de Cornelius Ionescu, atunci explorator în ținutul cetăților dacice, îl înfățișează pe Vasile Floran în costum național pe unul dintre monumentele din Sarmizegetusa Regia.

„Prin 1985, poate 1986, acum nu cred că mai are mare importanţă, la Sarmis am cerut voie să fac o poză unui dac ce tocmai cosea iarba pe acolo. Spunea că era Vel, Paznicul Cetăţii”, relata Cornelius Ionescu, pe blogul corneliuionescu.wordpress.com.

Floran locuia într-o cabană veche din Sarmizegetusa Regia și îi întâmpina pe oaspeții cetății, care în anii ’70 erau mai puțini, atunci ultimii 20 de kilometri ai drumului spre cetate, care urca pe valea Grădiștii din Hunedoara, fiind extrem de dificil.

Citește și: FOTO Fenomen rar și spectaculos de Bobotează: cascadă subterană în Peștera Poarta lui Ionele

„La faţa locului nu l-am mai găsit decât pe Vasile Floran, om de 52 de ani care de 14 ani îndeplineşte funcţia de paznic al cetăţii, un ţăran mucalit pe care, pentru că este îmbrăcat numai în straie albe tradiţionale, însoţitorii noştri l-au botezat dacul.

Ne spune că vin, totuşi, în jur de 1.500-2.000 de oameni în fiecare vară la Sarmizegetusa şi mai toţi întreabă de hărţi, pliante, ghiduri-lucruri care le-ar putea explica mai pe înţelesul lor ceea ce văd dar şi ceea ce ar trebui să vadă, lucruri care insă, bineînţeles, nu are cine să le dea”, informa Flacăra, în 1976, într-un reportaj semnat de Dumitru Graur.

A găsit o comoară uriașă

În toamna anului 1970, în vremea în care Sarmizegetusa Regia se afla în grija lui Vasile Floran, un localnic a găsit un Koson de aur, la câteva sute de metri de sanctuarele sin situl arheologic. Povestea descoperirii din 1970 a fost făcută publică în primăvara anului următor, potrivit adevărul.ro.

„Cu puţin timp în urmă, cetăţeanul Ştefan Portic a găsit din întâmplare o monedă în pădurea din apropierea fostei reşedinţe a regilor daci, Sarmizegetusa.

La o cercetare mai atentă, moneda s-a dovedit a fi un Koson de aur (8,5 grame) şi reprezintă o raritate numismatică. Asemenea monede nu s-au mai descoperit din secolul al XIX-lea”, informa ziarul Drumul Socialismului, în 1971.

Citește și: Echipa masculină de sabie a României a cucerit aurul la Cupa Mondială juniori de la Budapesta

Până în 1970, monede antice de aur nu mai fusese descoperite în cetatea dacică de aproape 170 de ani. Comorile de galbeni găsite în jurul anului 1800 de localnici la Sarmizegetusa Regia au declanșat atunci febra aurului, care a mobilizat autoritățile și a dus în anii 1803 – 1804 la dezvelirea mai multor monumente antice din capitala dacilor.

O campanie de cercetări arheologice a demarat în primăvara anului 1971 în zona unde a fost găsit galbenul, însă oamenii de știință nu au mai găsit alte obiecte de aur. În schimb, cu ajutorul lui Vasile Floran au dat peste un mare atelier de fierărie, care cuprindea peste o tonă de unelte, lupe și alte obiecte de fier, dar și alte materiale arheologice.

La sfârșitul anilor ’70, Sarmizegetusa Regia nu mai avea paznic, informa presa vremii, iar în lipsa lui Vasile Floran, turiștii grăbeau degradarea monumentelor din capitala dacilor.

Sarmizegetusa, capitala dacilor

Sarmizegetusa Regia (reședință regală) a fost capitala și cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman.

A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din șase fortărețe dacice din Munții Orăștiei, folosit de Decebal pentru apărare contra cuceririi romane. Situl arheologic Sarmizegetusa este situat în satul Grădiștea de Munte din județul Hunedoara.

Citește și: Avertismentul profesorului Constantin Dulcan: „Atunci când tehnologia va depăși mintea umană, riscul dispariției este foarte sus”

După cucerirea Daciei și înglobarea ei în Imperiul Roman, capitala a fost mutată la Ulpia Traiana (Sarmizegetusa), aflată la peste 40 de km depărtare. Ruinele cetății dacice Sarmizegetusa Regia au fost incluse pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, potrivit cetateasarmizegetusa.ro.

spot_img

Ultimele știri

spot_img
spot_imgspot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Sari la conținut