joi, iunie 13, 2024
Pentru publicitate ne puteți suna la 0770552586 sau scrie la adresa contact@albapress.ro
AcasăActualitateRomânia a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană. Statul NU trebuie să...

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană. Statul NU trebuie să plătească despăgubiri

Date:

Știri relevante

spot_img

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană. Statul NU trebuie să plătească despăgubiri!

Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a dat, vineri, verdictul în cazul situației aurului de la Roșia Montană.

România a câștigat procesul și nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources – decizia este definitivă și executorie și vine după nouă ani de proces.

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montană. Statul NU trebuie să plătească despăgubiri

Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. Curtea de Arbitraj obligă la despăgubirea României cu costurile procedurilor de arbitraj, în valoare de 1.437.574,01 dolari, plus dobândă.

De asemenea România va fi despăgubită pentru costurile de judecată cu suma de 1.154.774,34 Euro și 928,641.70 dolari plus dobândă. În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona.

În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis, atunci, la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.

“… Obligă reclamanții (firmele Gabriel Resources, n.r) să ramburseze pârâtului (statul român, n.r.) costul procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă (…) corespunzătoare ratei la trei luni pentru titlurile de trezorerie din SUA, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală.

Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30. 284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă (…) corespunzătoare ratei la trei luni pentru titlurile de trezorerie din SUA, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală.

Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți“, se spune în decizia instanței.

Gabriel Resources a intentat procesul României și cerea despăgubiri uriașe

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.

Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controversată este, însă, modalitatea de extragere a metalelor preţioase – cu ajutorul cianurilor.

Citește și: România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană. Cât ar trebui să plătim?

Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar fi putut avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.

Situl de la Roșia Montană – inclus în patrimoniul UNESCO ca urmare a unei inițiative a guvernului Cioloș

Pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului Dacian Cioloș, România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO. Dosarul a fost pregătit de fosta ministră a Culturii, Corina Șuteu. Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care i-a urmat lui Cioloș, a dorit retragerea dosarului.

„În ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona respectivă a declarat-o arie protejată natural și a trimis hârtiile la UNESCO.

Adică, în traducere, «nu mai sapi o gropiță acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată», lucru care probabil că va conta la acel arbitraj”, a spus fostul premier Tudose despre decizia guvernului Cioloș.

În vara lui 2021, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Mai exact, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie.

Citește și: Ciolacu ar vrea să facă referendum pentru a exploata aurul de la Roșia Montană: „Să vedem dacă e oportun”

Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente. Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. UNESCO recomandă ca exploatările miniere să fie evitate în zonă și să fie luate măsuri suplimentare pentru prezervarea sitului.

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial.

În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție.

În replică, compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

spot_img

Ultimele știri

spot_img
spot_imgspot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Sari la conținut