Scări pentru pești construite pe un râu din România: „Speciile care nu sar ca păstrăvul pot să urce în amonte”.
Administrația Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș a finalizat realizarea unui sistem de scări de pești pe râul Bicaz, care va permite exemplarelor de zglăvoacă, specie protejată, să migreze pentru reproducere, proiectul având rolul de a conserva biodiversitatea acvatică.
Scări pentru pești construite pe un râu din România: „Speciile care nu sar ca păstrăvul pot să urce în amonte”
Directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Hegyi Barna, a declarat că activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu de conservare a naturii, finanțat din fonduri europene.
„Proiectul a început în anul 2000, finanțat din fonduri europene, beneficiar fiind Administrația Parcului. În decursul proiectului am realizat mai multe acțiuni de conservare a naturii.
Între altele, am repopulat cu specii de pești ocrotite, zglăvoacă, râuri în parcul național, am reabilitat habitate forestiere, am replantat păduri de foioase, păduri de molid, am reabilitat păduri de luncă lângă Lacul Roșu, am plantat o așa-zisă barieră trofică, o zonă unde urșii pot să găsească mâncare natural și să nu vină în preajma localităților, în cazul acesta la Lacu Roșu.
Ultima activitate pe care am terminat-o acum o săptămână este realizarea unui sistem de scări de pești pe râul Bicaz, un sistem de scări pe care peștii din speciile care nu sar ca păstrăvul, precum zglăvoaca, pot să urce în amonte”, a declarat Hegyi Barna.
„Specia urcă în timpul împerecherii. Este vital ca populaţiile acestor specii să aibă conectivitate”
Acesta a explicat că în râul Bicaz sunt mai multe poduri şi podeţe care au „prag de fund”, adică mici cascade prin care aceste specii de peşti nu mai pot să urce în amonte pentru reproducere, iar scopul sistemului de scări a fost să faciliteze migrarea şi facă o legătură între populaţiile acestor peşti, iar pragurile să nu fie o barieră de netrecut.
„Specia urcă în timpul împerecherii. Când apa ajunge la 10 grade sau peste 10 grade, exemplarele acestei specii încep să urce în amonte. Dar ajung la aceste baraje şi nu mai pot să urce. Şi în cazul unui parc naţional şi a apelor curgătoare dintr-un parc naţional este vital ca populaţiile acestor specii să aibă conectivitate”, a punctat Hegyi Barna.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, specia riscă să devină tot mai rară, iar în unele cazuri, să dispară complet din cursul apei respective.
„Peştii care ajung pe scările acestea pot să înoate în amonte şi pot să le străbată”
Directorul parcului a precizat că ihtiologi cunoscuţi au început monitorizarea şi au observat că peştii au început deja să utilizeze scările.
„Planul şi tot proiectul au fost făcute, printre altele, şi de ihtiologi renumiţi care au şi început monitorizarea, (…) dacă aceste scări sunt viabile. Şi au văzut deja că peştii care ajung pe scările acestea de peşti pot să înoate în amonte şi pot să le străbată”, a mai arătat Hegyi Barna.
În total, au fost realizate şase scări de peşti în două locuri diferite, iar specialiştii continuă să monitorizeze impactul acestora.
Hegyi Barna a mai spus că pragurile de fund au fost construite de cei care au realizat drumurile naţionale din zonă, înainte ca aceasta să fie declarată parc naţional. În prezent, există reglementări care impun amenajarea de scări de peşti pe cursurile de apă.
Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a adăugat că, în cadrul proiectului de conservare a naturii finanţat cu fonduri europene, au fost închise şi cinci peşteri din aria naturală pentru a proteja formaţiunile din interior şi populaţiile de lilieci.
Deşi aceste peşteri nu sunt destinate turismului şi nu sunt accesibile publicului, unii „turişti de aventură” intrau folosind tehnici de alpinism.
Totodată, în cadrul proiectului au fost monitorizate toate speciile şi habitatele protejate din parc.
