luni, martie 4, 2024
Pentru publicitate ne puteți suna la 0770552586 sau scrie la adresa contact@albapress.ro
AcasăCulturăIstorieSingidava, cetatea „tezaur” din care dacii apărau Valea Mureșului. Cel mai mare...

Singidava, cetatea „tezaur” din care dacii apărau Valea Mureșului. Cel mai mare și mai bogat oraș din Dacia

Date:

Știri relevante

spot_img

Singidava, unul dintre cele mai „strălucite” orașe ale Daciei, avea rolul de a apăra Valea Mureșului de potențiali invadatori. Era una dintre cele mai mari și bogate cetăți dacice.

Cetatea dacică de la Cugir este presupusă a fi Cetatea Singidava, menţionată de către Ptolemeu ca fiind cea mai mare și mai bogată cetate de pe valea Mureșului.

Singidava, cetatea „tezaur” din care dacii apărau Valea Mureșului

Încă din 1868, pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în „Îndreptarul geografic“, ca unul dintre „cele mai strălucite oraşe din Dacia“.

Deși anterioară regatului lui Burebista, cetatea de la Cugir a făcut ulterior parte din lanţul de cetăţi dacice de apărare a Sarmizegetusei din munţii Orăştiei.

Cercetările întreprinse aici au evidențiat faptul că elementele de fortificație aparțin celei de a doua epoci a fierului.

Citește și: FOTO Cetatea desprinsă din povești, aflată la poalele Munților Apuseni. Aici trăiesc urmașii arhitectului Károly Kós

Vestigiile dacice de locuire găsite pe versanții dealului datează din secolele V-IV î.Hr., iar amenajarea propriu-zisă a cetății a fost făcută în secolele III-II î.Hr. și a durat până la cucerirea romană când a fost incendiată.

Platoul superior al Dealului Cetate şi terasele care-l înconjoară sunt artificiale, dealul iniţial, sub forma unui con alcătuit din micaşist, fiind tăiat şi terasat pentru locuire.

Au fost descoperite aici locuințe dacice, gropi de provizii, ceramică, monede, dar și artefacte din lumea grecească sau romană, produse care certifică existența unor relații comerciale.

De cea mai mare atenție s-a bucurat însă necropola cetății cu cele patru morminte tumulare de incinerație.

Descoperirile de pe dealul Cetății

“Mormântul princiar”, presupus a fi aparținut unui tarabostes local, conținea un frumos car de paradă cu patru roți și resturile incinerate a trei cai precum şi numeroase obiecte din fier, bronz, argint și aur, cămașă de zale din fier închisă cu butoni din argint suflați cu aur, un scut de lemn placat cu piele, un vârf de lance, o sica, o sabie dreaptă de tip celtic, garnitura unui arc, piese de vestimentație. 

Se remarcă un placaj de aur lucrat în tehnica au repoussé, terminat cu o reprezentare în stil animalier.

A fost cercetat și un al doilea mormânt, nu la fel de bogat, dar care conținea două săbii, o cămașă de zale din fier și obiecte de argint. Se pare că în cetatea de la Cugir locuiau permanent comandantul și o mică garnizoană, iar pe terasele din afara sa o mare parte a locuitorilor așezării.

Citește și: FOTO Turiștii care vizitează Cetatea Alba Carolina vor avea un nou spațiu pentru poze. Unde este amplasat

Cercetările arheologice făcute în anii 1977-1978, au ajuns doar la terasele cetății, iar vârful, cetatea propriu-zisă, a rămas necercetată.

Zonele cercetate arheologic în această perioadă au fost ulterior acoperite cu pământ.

La suprafaţă nu există nicio urmă care să certifice existenţa unei locuiri sau aşezări.

Cu toate acestea, ca o recunoaștere a valorii ei certe, Cetatea dacică de la Cugir este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea de „Situl arheologic de la Cugir Cetăţuia” la poziţia 55, având codul LMI AB-I-s-B-00030.

La poziţiile imediat următoare se regăsesc două monumente ale sitului:

  • poziţia 56, cod LMI AB-I-m-B-00030.01, denumită „Aşezare fortificată cu val de pământ” şi datată sec III Î.Hr. – I D.Hr., Latène, geto-dacică;
  • poziţia 57, cod LMI AB-I-m-B-00030.02, denumită „Necropolă tumulară”, având aceeaşi datare cu aşezarea.

După cucerirea şi distrugerea cetății de la Cugir, locuitorii s-au deplasat în Valea Viilor unde s-au descoperit vestigii ale locuirii dacice dar și romane, fiind găsite fragmente foarte bine conservate ale unei conducte romane de apă care alimenta probabil o vilă rustică, potrivit visitcugir.ro

Vestigii ale locuirii dacice se găsesc peste tot pe raza orașului, pe Valea Viilor, pe dealul Chiciura, pe valea râului Cugir și pe toate dealurile care mărginesc orașul.

Denumirea Cetății

Denumirea de ”Dealul Cetăţii” a fost transmisă din moşi-strămoşi, deloc întâmplător, de peste 2.000 de ani încoace.

Perpetuarea denumirii n-a putut fi făcută decât de descendenţi ai acelora care ridicaseră vechea cetate dacică.

Citește și: FOTO Stâlpii Porții a III-a din Cetatea Alba Carolina, pânză pentru “artiștii stradali” din municipiu. Nu este prima oară

În 106 după Christos, când cetatea a fost cucerită şi distrusă de romani, nu s-a mai constatat vreo locuire pe acest deal, iar ruinele au fost acoperite de pământ.

Dar falnica cetate de odinioară n-a dispărut din amintirea urmaşilor, care au denumit dealul în continuare şi-l numesc şi astăzi “Cetate”.

Festivalul Cetăţilor Dacice

Cetatea Singidava va găzduiește anual Festivalului Cetăţilor Dacice – cel mai important şi mai mare festival dacic din România.

Aproape 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori vor reînvia istoria şi legendele locale spunând într-un mod unic şi inedit poveştile dacilor liberi care au trăit în cetăţile de pe raza judeţului Alba. 

Cel mai important festival dacic din România este un eveniment divers ce cuprinde atât evenimente culturale şi ştiinţifice cât şi spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, cascadorii ecvestre, ateliere antice, concerte în aer liber dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba.

spot_img

Ultimele știri

spot_img
spot_imgspot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Sari la conținut