vineri, iulie 19, 2024
Pentru publicitate ne puteți suna la 0770552586 sau scrie la adresa contact@albapress.ro
AcasăCulturăTanti Viorica, doamna care aducea desenele în comunism. De ce Elena Ceușescu...

Tanti Viorica, doamna care aducea desenele în comunism. De ce Elena Ceușescu l-a interzis pe Popeye Marinarul

Date:

Știri relevante

spot_img

Tanti Viorica a creat personaje de desene animate care dăinuie și astăzi, însă a avut un destin nedrept. Viorica Bucur, mama desenelor animate a murit la vârsta de 65 de ani din cauza unei boli incurabile.

Viorica Bucur a fost un important filmolog, un profesor universitar “extraordinar de dedicat și de competent”, la UNATC – Facultatea de Film. A fost autoarea multor altor emisiuni de televiziune și a nenumărate cronici de film.

Tanti Viorica, doamna care aducea desenele în comunism

Însă ceea ce îi aducea cu adevărat fericire erau desenele animate. Copiii strigau după ea pe stradă “Mama lui Donald”.

Ei o știau de la televizor, de la desenele animate, căci a lucrat mulți ani în Televiziune, unde a realizat “Gala desenului animat”. I s-a lipit această etichetă și a purtat-o cu mândrie.

A adus bucurie în regimul comunist cu desene animate

Născută pe 15 februarie 1946, Viorica Bucur a realizat, timp de 15 ani, „Gala desenului animat” – singura emisiune dedicată desenelor animate, înainte de căderea regimului comunist. Emisiunea a fost difuzată între 1974 și 1992 și, datorită ei, Viorica Bucur a fost supranumită de generații întregi „Mama desenului animat” sau „Mama lui Donald”.

Mama ei era născută la Odessa, venită în anii ’20-’30 în România, iar tatăl era din zona Buzăului. A învățat să scrie și să citească alături de tatăl său.

Citește și: FOTO Zăpodie, tărâmul din Alba unde timpul s-a oprit în loc. Cum arată casele de paie ale cătunului din Apuseni

„Când eram foarte, foarte mică îmi doream să fiu astronom. Când eram eu în clasa I, a II-a, fratele meu cumpăra nişte cărţi de 1 leu 50. Şi citeam şi eu „Meteoritul de aur”, cărţi din-astea de SF, absolut minunate, citeam şi-mi plăceau.

Dar când am văzut eu mai târziu că astronomia e culmea matematicii – şi eu chiar nu m-am descurcat deloc la matematică – s-a dus totul, s-a dus treaba cu astronomia. Dar mie îmi plăcea să merg şi la film, aşa făceau toţi copiii pe vremea aia. Chiuleam toată clasa şi mergeam la filme. Şi aşa au început să-mi placă filmele, eram în clasa a VI-a, a VII-a..”, a povestit pentru historia.ro

Ea mai povestește că era era nestâmpărată de foarte mică.

„Eu m-am născut în 1946, când fratele meu era în clasa a I-a. Şi, prin ianuarie-februarie, se trecea la scrisul cu cerneală – şi acolo e cea mai mai dramă, când începi să faci porcuşori… Şi pe mine m-au adus atunci de la maternitate şi făceam un scandal îngrozitor. Tata, săracu’, îşi începuse studiile înainte şi a venit războiul şi n-a ajuns să-şi dea licenţa, aşa că în 1946 învăţa şi el pentru licenţă.

Şi tata studia într-un colţ, frate-miu se căznea să scrie toţi porcuşorii ăia şi frate-miu cică i-ar fi spus tatei o dată – din ce povestea mai târziu tata: „Tată, ce ne facem cu asta? Că nu ne lasă să studiem.. S-o aruncăm pe fereastră?” Nu s-a întâmplat acest lucru şi după aceea, l-am tot terorizat. Când era mic, el avea mai multe talente decât mine. El vorbea cu toată lumea, recita poezii, era foarte isteţ, în timp ce eu dacă scoteam trei cuvinte, spre disperarea familiei”, potrivit aceleiași surse.

Citește și: VIDEO Imagini de senzație cu un urs care se „joacă” cu o cameră de supraveghere instalată în Munții Apuseni: „Au miros fin”

Fascinată de filme, în 1964 intră la teatrologie și filmologie în cadrul IATC – Institutul de Artă Teatrală şi Cineamtografică. A fost repartizată, la finalul facultății, la departamentul „Filme”. 

„Părinţii mei voiau ca eu să fac Medicina. Dar nu. Dacă nu-ţi place, nu te atrage… Şi voiam să dau la Limbi străine: italiană, spaniolă – asta mi se trăgea de la filmele cu Sarita Montiel. Şi era vară, terminasem cu BAC-ul şi vine tatăl meu cu un ziar în care erau publicate diverse specializări pentru examenul de admitere la facultate. Şi tata îmi tot zicea: „Ah, că tu numai la filme te uiţi, dac-ar fi o facultate din-asta la care să te oblige să te duci să te uiţi la filme, asta ar fi de tine…” Şi văd acolo: Teatrologie-Filmologie. Văzusem proba, gen „Analiza unui film”, aşa că am zis: „Asta-i de mine, hai să încerc”. Era în cadrul IATC – Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică. M-am înscris, asta era în 1964, şi am reuşit”, potrivit aceleiași surse.

A prezentat „Gala desenului animat” după modelul francez, însă comuniștii i-au redus emisia

„La un moment dat, Tudor Vornicu – care primise în sarcina sa şi selecţia, programarea şi difuzarea de film şi care tocmai se întorsese dintr-o delegaţie în Franța – zice: „Am văzut la Paris o emisiune de animaţie foarte interesantă, se numea «Amicul public numărul 1» (era, evident, o parafrază a titlului unui celebru film cu gangsteri, «Inamicul public numărul 1»).

Să ştiţi că era o emisiune întreagă de o oră numai şi numai cu film de animaţie, era în weekend şi avea mare succes la public”. Şi a încheiat, întrebându-ne direct: „Dac-aţi face voi, tu cu Radu, o emisiune de o oră cu animaţie?”. Şi am făcut!”, spunea Viorica Bucur.

Prima ediţie a „Galei filmului de animaţie” a fost inclusă sâmbăta, în cadrul „Întâlnirii de sâmbătă seara”, emisiune realizată de Tudor Vornicu. Apoi s-a mutat duminica după-masă şi dura o oră. S-a mutat, din nou, sâmbăta, la amiază, și în timp ce regimul strângea șurubul, emisiunea s-a tot micșorat ajungând la câteva minute.

„Au fost multe încercări. Pentru că erau câteva lucruri care nu conveneau. Am avut, de pildă, probleme mari de „viză” la „Popeye Marinarul”, pentru că Olive Oyl semăna foarte mult cu Tovarăşa. Remarcam noi şi remarcau şi cei din jur. Şi, mai ales, am avut un desen animat foarte frumos, pe care, efectiv, nu puteam să-l dau. Se numea „Betty Boop, Albă ca Zapăda”: Betty Boop era Albă ca Zapăda şi, bineînţeles, maştera era Olive Oyl.

Citește și: Încă o performanță incredibilă a elevilor români! Locul I pe națiuni la Olimpiada de Informatică a Țărilor din Europa Centrală 2023

Că aceeaşi echipă condusă de fraţii Max şi Dave Fleischer semna desenele animate şi cu Popeye şi Olive, şi cu Betty Boop. Era momentul cu otrăvirea, dar mai era şi momentul în care Olive Oyl, maştera, se uita în oglindă şi zicea: „Oglindă, oglinjoară, cine-i cea mai frumoasă din ţară?” Şi maştera Olive semăna îngrozitor de tare şi la gestică, şi la chip cu Tovarăşa. Am dat o singură dată acest extraordinar desen animat – o bijuterie de fantezie, ritm, muzică de jazz tip New Orleans – dar după aceea ni s-a atras atenţia să nu mai repetăm „experienţa”, povestea Viorica Bucur potrivit aceleiași surse.

Viorica Bucur a încetat din viaţă, pe 22 august, la vârsta de 65 de ani. Ea fusese diagnosticată cu cancer la pancreas în urmă cu două luni. Cancerul la pancreas este foarte agresiv şi în majoritatea cazurilor şansele de supravieţuire, chiar sub tratament, sunt foarte reduse. Viorica Bucur a supraviețuit bolii numai două luni.

author avatar
Redacția AlbaPress
spot_img

Ultimele știri

spot_img
spot_imgspot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Sari la conținut