Vasul ceramic a fost scos la suprafaţă, în vara anului 1967, de o turmă de porci a unui localnic, care intraseră pe terenul săpat de arheologi. Vasul este o comoară istorică de o valoare deosebită: poartă cea mai veche atestare epigrafică a limbii române.
Vasul din ceramică cu inscripția de redacție greacă „ПETPE” („Petre”), secolul al X- lea, descoperit în așezarea medio-bizantină de la Capidava, reprezintă cea mai veche atestare epigrafică a limbii române, conform Muzeului Național de Istorie a României.
Ulciorul are gâtul ți toartele rupte din vechime, fundul este plat. Toartele se prindeau la baza gâtului, deasupra umerilor.
Un vas ceramic cu cea mai veche inscripție în limba română, scos la suprafață de o turmă de porci. Ce scrie pe el?
Zona mediană a vasului este împărțită în două registre prin trei brâuri profilate. Pe umăr este incizată o cruce mare cu capetele brațelor lățite ți cu linii în formă de raze între brațe.
La trei dintre brațele crucii sunt incizate în limba greacă literele MPT ți formula NHKO.
De jur împrejurul crucii este incizat alfabetul grec din care lipsite numai litera H. La sfârșitul alfabetului este incizat numele Petre.
Prima atestare epigrafică a limbii române?
Vasul a fost găsit la sfârșitul verii 1967 de doi locuitori din Topalu, jud. Constanța, în dreptul cetății romane de la Capidava.
„În baze tipologice, vasul ceramic se încadra urcioarelor amforoidale, de veche tradiție romană, aparținând însă, cu destulă probabilitate, secolului X, mai exact celei de a două jumătăți.
Citește și: Povestea Ecaterinei, femeia care a salvat Unirea Principatelor Române. Moare de holeră la doar 40 de ani
Garnizoana romană fusese retrasă de pe cetate la începutul veacului VII, când Imperiul romano-bizantin ți-a abandonat provinciile balcanice în mâinile barbarilor; pe locul garnizoanei – o superbă faleză înaltă a Dunării – s-au așezat locuitori pașnici, trăind în modeste bordeie, sub autoritate bulgară.
După prăbușirea Primului Țarat bulgar, după 971, zona reintră sub autoritate bizantină; acesta este contextul în care vasul a fost produs, fiindcă detaliile tehnice sugerează o replică locală a unor produse de lux ale epocii”, scrie dr. Eugen Silviu Teodor, pe site-ul capodopere2019.ro.
Vasul este decorat cu mai multe inscripții cu litere grecești, dintre care se remarcă la final numele „ПETPE” („Petre”), probabil numele celui care a realizat obiectul.
„Acest nume, obsedantul Petre, este desigur motivul pentru care istoricii au devenit foarte atenți. De ce? El face parte din setul de nume sfinte, evocând pe întâiul Apostol ți întemeietor al Bisericii orașului etern – Roma, Sfântul Petru.
Forma numelui, însă, este greu de derivat din grecește, Πέτρε putând fi, eventual, forma de vocativ pentru Πέτρος, însă o semnătură la vocativ ar fi ceva neobișnuit pentru un grec. (…)
Meșterul ar fi putut fi, desigur, ți slav, dar atunci s-ar fi semnat Petar, sau Piotr, nu Petre, care aduce o consonanță inconfundabilă, specifică doar numelor românești.”, mai scrie dr. Eugen Silviu Teodor.
Unde poate fi văzută inscripția?
Vasul cu inscripția „Petre”, prima atestare epigrafică a limbii române, poate fi văzut la Muzeul Național de Istorie a României.
Piesa este expusă în cadrul expoziției „Monumente ale culturii vechi și limbii literare românești din patrimoniul MNIR. Epigrafie, paleografie, caligrafie, artă tipografică și creație literară.”
Poate vrei sa zici limba GETA/GOTA româna apare in 1860… ,-)