Cel mai rar pește de apă dulce din Europa, filmat pentru prima dată pe timp de noapte în România. E considerat fosilă vie.
Aspretele, cel mai rar peşte de apă dulce din Europa, ameninţat cu dispariţia, a fost filmat pentru prima dată pe timp de noapte în habitatul său natural din râul Vâlsan, în contextul primei sesiuni de pescuit ştiinţific pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956, până în prezent fiind identificate 55 de exemplare, dar nu şi puiet, ceea ce, în opinia specialiştilor, este îngrijorător.
Cel mai rar pește de apă dulce din Europa, filmat pentru prima dată pe timp de noapte în România. E considerat fosilă vie
„Dacă acest fapt va persista şi în anii următori, există un risc mare ca aspretele să dispară pentru totdeauna”, avertizează ei, identificând şi câteva dintre posibilele cauze ale acestei situaţii: spălările de fund ale lacului de acumulare Vâlsan, efectuate de către Hidroelectrica fără a lua în considerare prezenţa ariilor protejate, poluarea râului, temperaturile ridicate, fragmentarea habitatului de către o serie de bariere artificiale.
Fondatorul proiectului, conservaţionistul Alex Găvan, vorbeşte despre o cursă contracronometru pentru salvarea aspretelui, în timp ce ihtiologul Nagy Attila, membru al echipei ”Aspretele Trăieşte”, califică situaţia drept îngrijorătoare, relatând că, potrivit localnicilor,” râul Vâlsan devine uneori negru din cauza operaţiunilor de golire de fund, mod prin care se elimină o parte dintre sedimentele depuse în mod natural, în lacul de acumulare”.
”Fragmentarea cursului Vâlsanului, şi a râurilor, în general, este generată de trei categorii de bariere. Cele mai evidente sunt barierele fizice care, mai ales prin înălţimea lor, a grosimii mici a stratului de apă şi a vitezei mari a curentului, nu permit speciilor de peşti migratoare sau semi-migratoare să se deplaseze în amonte/aval”, spune Daniel Diaconu, conferenţiar la Facultatea de Geografie, Universitatea Bucureşti, membru al echipei proiectului.
”Imagini istorice cu aspretele, cel mai rar peşte de apă dulce din Europa şi poate chiar din lume, filmat pentru prima dată, pe timp de noapte, în habitatul său natural din râul Vâlsan. Lipsa depistării puietului, semnal de alarmă pentru supravieţuirea speciei.
Specia, activă în special noaptea atunci când îşi caută hrana, este critic periclitată, deşi întregul său areal se află sub protecţia unei rezervaţii naturale şi a unui sit Natura 2000. Ziua stă ascuns sub bolovani, în ape repezi curgătoare. Vâlsanul este singurul râu de pe întreaga planetă unde acest peşte încă se regăseşte”, transmite Fundaţia Alex Găvan, iniţiatoarea proiectului ”Aspretele trăieşte”.
În perioada iunie – iulie 2024, se desfăşoară pescuit ştiinţific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală de evaluare a efectivelor speciei, activitate întinsă pe o perioadă de trei ani. Ca rezultat parţial, zilele acestea s-au identificat 55 de exemplare de asprete, în 6 staţii de pescuit ştiinţific, pe o lungime de râu de 16 kilometri, între satele Brădetu şi Vâlsăneşti.
”Pe 27 iunie, în jurul orei 22, în satul Muşăteşti, judeţul Argeş, s-a efectuat prima pescuire ştiinţifică pe timp de noapte, pentru inventariere, de la descoperirea speciei, în 1956. De data aceasta scopul a fost de a identifica puietul de asprete. Biologii din cadrul proiectului Aspretele Trăieşte, Nagy Attila (PhD) şi Mircea Mărginean, au identificat 5 exemplare adulte, dar niciun juvenil.
De asemenea, pe 30 iunie, biologii Falka Istvan (PhD) şi Arthur de Bruin au identificat, tot pe timp de noapte, alte două exemplare de asprete în râul Vâlsan, la Brădetu. Nici atunci nu s-a descoperit puiet, potrivit news.ro.
În 2022, din 57 de aspreţi găsiţi în 10 staţii de pescuit dintr-un total de 21, doar 6 erau juvenili, câte unul identificat per staţie, iar în 2023 nu s-a găsit deloc puiet în cadrul acţiunilor de inventariere a speciei. În cadrul campaniei de pescuit ştiinţific de anul acesta, din cele 55 de exemplare identificate până la această oră, niciunul nu este puiet”, precizează sursa citată.
Deşi numărul de aspreţi găsiţi a crescut, per total, de la an la an, lipsa identificării până în prezent a puietului este extrem de îngrijorătoare. Dacă acest fapt va persista şi în anii următori, există un risc mare ca aspretele să dispară pentru totdeauna, avertizează reprezentanţii fundaţiei.
”Exemplarele identificate până în prezent vor muri, în mod natural, în următorii 4, 5 ani, iar dacă nu mai sunt juvenili care să atingă maturitatea şi, astfel, să se poată reproduce, specia dispare”, spun ei.
