O fabrică din Alba, dată ca exemplu în Ungaria pentru că s-a folosit de automatizare pentru a supravieţui într-un mediu ostil: „Productivitate mare la costuri cât mai mici”.
Productivitate mare la costuri cât mai mici este una din cheile supravieţuirii oricărei industrii într-o lume din ce în ce mai competitivă, în care se duc lupte tot mai aprige atât pentru resurse, cât şi pentru pieţe, titrează jurnaliștii maghiari.
O fabrică din Alba, dată ca exemplu în Ungaria pentru că s-a folosit de automatizare pentru a supravieţui într-un mediu ostil: „Productivitate mare la costuri cât mai mici”
Îmbunătăţirea eficienţei ţine de supravieţuire atât pentru corporaţii, dovadă fiind situaţia din prezent a constructorilor auto europeni, cât şi pentru companiile mici şi mijlocii.
Iar la acest capitol, Portfolio.hu, principala sursă de ştiri şi analize economice din Ungaria, care face adesea comparaţii între economia maghiară şi cea a României, a găsit exemplul unui producător de ceramică din Alba Iulia. Este vorba despre compania IPEC Alba Iulia.
În urmă cu 20 de ani, compania contempla perspectiva închiderii afacerii din cauza dependenţei, în activitatea ei, de forţa de muncă umană.
Concurenţa era atunci mare din partea producătorilor mai ieftini de farfurii şi căni din Turcia şi China. În aceste condiţii, compania şi-a îndreptat atenţia spre automatizare, iar acum nu-şi mai pune problema supravieţuirii.
În producţie este ajutată de peste 300 de roboţi. Roboţii au rezolvat problema creşterii de până la două ori a salariilor în ultimii ani şi pe cea a facturilor la utilităţi, care au explodat în vremea crizei de energie din Europa.
În prezent, automatizarea nu este ceva ce-şi permit sau vital doar pentru jucători de categorie grea.
Crizele demografice care se agravează în Europa fac ca forţa de muncă umană să devină rară şi scumpă. Emigraţia sau oprirea fluxurilor de muncitori străini sunt şi ele probleme.
Polonia a constatat acest lucru când războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a lăsat-o fără muncitori ucraineni în agricultură. Ungariei îi pleacă forţa de lucru pentru a munci în Austria, iar muncitorii din import sunt problematici din cauza politicilor cu tentă xenofobă ale guvernului.
Muncitorii din Vietnam şi Filipine văd adesea în Europa de Est doar zona de tranzit spre ţările mai bogate din vest. În aceste condiţii, merită investit în automatizare sau în roboţi colaboratori, uşor de instruit şi ajustat. Multe depind de răspunsul la întrebarea dacă comenzile justifică cheltuielile, potrivit zf.ro.
În Europa de Est, la automatizare campioni sunt Cehia şi Slovacia, mulţumită dominaţiei sectorului auto în industrie.
Ungaria, unde guvernul forţează reindustrializarea prin expansiunea industriei auto, stătea în 2023 mai prost la acest capitol decât Polonia, România şi Bulgaria, potrivit datelor Federaţiei Internaţionale de Robotică (IFR), organizaţia folosind ca indicator numărul de roboţi instalaţi raportat la 10.000 de muncitori de pe linia de producţie.
Media globală este de 162 de unităţi. În Ungaria, nivelul este de 133 de unităţi, dar lansarea activităţii la fabricile noi şi mari ale BMW, constructor auto din Germania, şi BYD, constructor auto din China, ar putea îmbunătăţi serios scorul. Însă acest lucru scoate în evidenţă şi o vulnerabilitate.
Unele economii, cum sunt Cehia, Slovacia şi din ce în ce mai mult Ungaria, depind enorm, inclusiv la productivitate, de industria auto.
IFR notează în cel mai recent raport că în 2023 creşterea numărului de roboţi industriali instalaţi în Europa a avut ca principal motiv investiţiile industriei auto în ţări care au în mod tradiţional o industrie auto puternică.