Klaus Iohannis se simte „marginalizat” după ce a pierdut susținerea politică pentru șefia NATO și spune că „nu e posibil ca vreun stat membru să fie ignorat” când vine vorba despre funcțiile din conducerea Uniunii Europene.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că funcţiile de conducere din instituţiile europene trebuie negociate în aşa fel încât “toate statele să se simtă implicate, responsabilizate şi servite în funcţie de interesul naţional”, menţionând că “nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat” în aceste negocieri.
Iohannis se simte „marginalizat” după ce a pierdut susținerea politică pentru șefia NATO: „Nu e posibil ca vreun stat membru să fie ignorat”
Şeful statului a subliniat că la conducerea instituţiilor europene trebuie să fie persoane “dincolo de orice bănuială”, “foarte respectate”, curate “ca lacrima”.
“Este un lucru cunoscut că luni seara a avut loc o întrunire informală a şefilor de state şi guverne din Consiliul European şi am discutat despre rezultatul alegerilor, despre posibile soluţii pentru a ocupa funcţiile de conducere în instituţiile europene. A fost o discuţie informală şi de aceea nu voi da detalii despre aceste discuţii, dar îmi permit câteva consideraţiuni legate de ce ar trebui să fie rezultatul, după părerea mea.
Avem Uniunea Europeană, un proiect de mare succes şi, după părerea mea, un proiect de mare viitor, dacă gestionăm acest viitor corect, în linie cu aşteptările cetăţenilor europeni şi în aşa fel încât să contăm în ecuaţia mondială, în ecuaţia globală. Deci, ce ar trebui să vedem? Fiind negocieri politice, ele sunt complicate, fiindcă arhitectura Uniunii este una complexă”, a afirmat Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella.
El a adăugat că Uniunea Europeană este “o uniune de state, nu de partide” şi “trebuie negociat în aşa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate şi servite în funcţie de interesul naţional”.
“Nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri. Şi dacă aşa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat”, a spus şeful statului.
Iohannis a subliniat că familiile politice din UE au o greutate în negocierea funcţiilor, dar “aceste familii nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate şi de a decide”.
Ungaria îl susține pe Rutte
Klaus Iohannis a fost întrebat miercuri dacă îşi va mai menţine candidatura la şefia NATO, în condiţiile în care Ungaria şi Slovacia şi-au anunţat susţinerea pentru ocuparea funcţiei de secretar general al Alianţei Nord Atlantice de către Mark Rutte, România rămânând singura ţară din Alianţă care nu a anunţat susţinerea pentru premierul olandez.
„Despre NATO mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice, dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veți fi integral lămuriți și putem să mergem mai departe”, a declarat Klaus Iohannis. Ungaria a renunțat la opoziția față de numirea lui Mark Rutte pe postul de secretar general al NATO, a scris marți presa din Olanda.
Conform sursei citate, la opoziția față de Rutte a renunțat și Slovacia, singura care se mai opune fiind România. Ulterior, a venit și o confirmare oficială din partea premierului maghiar Viktor Orban.
„În urma recentelor alegeri europene, unde maghiarii au votat în număr mare în favoarea pacii, am ajuns la un acord important cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Am convenit că niciun personal maghiar nu va lua parte la activitățile NATO în Ucraina și că nu vor fi folosite fonduri maghiare pentru a-i sprijini.
Următorul nostru pas în această săptămână a fost să ne asigurăm că acest acord poate rezista testului timpului. După întâlnirea de ieri de la Bruxelles, premierul Mark Rutte a confirmat că sprijină pe deplin acest acord și că va continua să facă acest lucru, dacă va deveni următorul secretar general al NATO”, a scris Viktor Orban, marți, pe platforma X.
