duminică, iunie 16, 2024
Pentru publicitate ne puteți suna la 0770552586 sau scrie la adresa contact@albapress.ro
AcasăCulturăIstoriePovestea sabiei lui Ștefan cel Mare, arma primită de la Papa să...

Povestea sabiei lui Ștefan cel Mare, arma primită de la Papa să salveze creștinătatea. Astăzi, sabia e expusă într-un muzeu turcesc

Date:

Știri relevante

spot_img

Povestea sabiei lui Ștefan cel Mare, arma primită de la Papa să salveze creștinătatea. Astăzi, sabia este expusă în muzeul Topkapî din Turcia.

Povestea sabiei lui Ștefan cel Mare, arma primită de la Papa Sixt al VI-lea să salveze creștinătatea a ajuns la turci.

Povestea sabiei lui Ștefan cel Mare, arma primită de la Papa să salveze creștinătatea

Despre Ștefan cel Mare cu toții știm câte ceva, însă ceea ce este cu adevărat impresionant este faptul că a reușit să domnească 47 de ani, timp în care a dus 47 de lupte (din care a pierdut doar una – de fapt mai mult o remiză decât o înfrângere) și a întemeiat, refăcut sau înzestrat peste 44 de mănăstiri și biserici; și toate acestea într-o perioadă în care o domnie dura câțiva ani sau chiar luni.

Unul dintre cele mai prețioase obiecte rămase de la domnul Moldovei este sabia sa.

Citește și: Misterele peșterii din Munții Apuseni unde ar fi trăit ființe cu puteri supranaturale. Ce s-a descoperit aici?

Sabia a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății. 

Sabia a fost realizată din oțel de Toledo, cel mai bun material existent în Evul Mediu pentru fabricarea armamentului. Mânerul în forma de cruce al sabiei este împodobit cu stema Moldovei.

Acest tip de armă este confirmat de spadele descoperite la Tg. Neamţ, la Deleni în județul Iaşi, la Cetatea Neamţului, sau de cele pictate la biserica din Bălineşti, precizează Carol Konig, un expert în armament medieval, în „Armamentul din dotarea oastei Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare“, potrivit adevărul.ro.

Legendele sabiei lui Ștefan cel Mare

În cursul secolului al XVI-lea, sabia a ajuns la Istanbul, unde este păstrată și astăzi la muzeul Topkapî. Există două variante distincte referitoare la modul în care sabia a părăsit Moldova.

Conform uneia dintre ele, sabia a fost dăruita de Ștefan cel Mare sultanului, cu putin timp înainte de a muri. În acest fel, Ștefan a dorit să recunoască meritele unui adversar redutabil. 

Citește și: Victorie dramatică pentru Miriam Bulgaru la Roland Garros! A câștigat în calificări, după un super tie-break

Cea de-a doua legendă plasează momentul pierderii sabiei la sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș. Fiu al lui Ștefan cel Mare, Petru a încercat să redeschidă lupta cu Imperiul Otoman în 1538.

Campania de represalii a sultanului Soliman Magnificul avea să ducă la pierderea domniei și la refugierea lui Rareș în Transilvania. Trupele otomane au impus ca domn al Moldovei pe Ștefan al V-lea, cunoscut ca „Lăcustă-Vodă“. 

Turcii au jefuit tezaurul Moldovei înainte de a se retrage, luând cu ei și sabia lui Ștefan cel Mare. Timp de 460 de ani, sabia nu a mai părăsit Turcia. 

Ea a fost expusă ultima dată în țara noastră în iulie 2004, la Muzeul Național de Artă al României. Cu această ocazie Guvernul Turciei a donat o copie a sabiei statului roman.

Citește și: FOTO Imagini superbe din Poiana Narciselor. Covorul alb de flori a umplut Parcul Național Munții Rodnei

Copia sabiei lui Ștefan cel Mare, ea însăși o operă de artă, a fost donată Mănăstirii Putna de către Guvernul României cu prilejul manifestărilor ce au avut loc la Putna la 1 iulie 2004.

Sabia care se află expusă la Topkapî are lungimea totală de 125 cm – lama de 102 cm, cu un mâner îmbrăcat în fir din argint împletit; cântărește cca. 2,5 kg.

Mânerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat probabil cu aramă. Pe fața superioară a discului apare inscriptia: „Eu domnul Stefan, voievod!”, împreună cu semnul crucii, potrivit doxologia.ro

spot_img

Ultimele știri

spot_img
spot_imgspot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Sari la conținut