Spectacol pe cer în Munții Apuseni! Fulgerele au brăzdat cerul în zona unde busolele o iau razna. Fotograful Marius Turc a surprins în imagini o scenă care a stârnit uluire pe pagina sa de Facebook.
O furtună abătută peste ținuturile Bradului din Munții Apuseni a dat naștere unor fenomene meteorologice rar întâlnite.
Spectacol pe cer în Munții Apuseni!
Fotograful Marius Turc locuiește în municipiul Brad din Hunedoara, iar în ultimii ani a fost martorul unor fenomene cerești neobișnuite, pe care a reușit să le imortalizeze în fotografiile sale.
Marius Turc a devenit, cu timpul, un adevărat vânător de fenomene meteorologice extreme, pe care le înfățișează în fotografiile publicate pe pagina sa de Facebook.
Luni, 3 iunie, Marius Turc s-a aflat din nou la locul potrivit și în momentul potrivit, pentru a realiza o nouă fotografie memorabilă, potrivit adevărul.ro.
Citește și: Cascada din Munții Apuseni unde apa le șoptește fetelor numele bărbatului sortit. Peisajul îți fură privirea
Norii întunecați și denși au acoperit cerul deasupra orașului Brad și a văii Crișului Alb, care coboară din Munții Apuseni și au dezlănțuit o furtună care a dat fiori localnicilor, prin șirul de tunete și descărcări electrice. Din spatele casei unde locuiește, Marius Turc a fotografiat arcada luminoasă făcută de fulgere, deasupra ținutului din Munții Apuseni și trăsnetul care a lovit în Pământul.
„Spre seară am ieșit în grădină, chiar pe când furtuna se apropia de noi. Totul a durat vreo cinci minute, în care am avut noroc să surprind în imagini acel trăsnet. Nu eram însă pregătit ca el să lovească așa de aproape de mine, cerd că a fost la vreo 300 de metri de locul unde mă aflam. După acest mare trăsnet a început ploaia și am coborât drona. A fost destul de riscant, dar am scăpat cu bine”, a relatat Marius Turc, pentru adevarul.ro.
Imaginea publicată de fotograful din Brad pe Internet a stârnit numeroase reacții. Dincolo de aprecieri și felicitări, unii români au încercat să ofere explicații pentru fenomenul meteorologic surprins la Brad, într-un ținut care păstrează în adâncurile sale unele dintre cele mai bogate resurse de metale prețioase din Europa.
Citește și: Mănăstirea din România unde credincioșii se roagă unui extraterestru. Ce s-a descoperit aici?
„Observați ramificațiile fulgerelor? Sunt în majoritatea cazurilor dinspre pământ spre cer, de jos în sus. Electronii formează fulgerul și pleacă din pământ și din spațiul înconjurător și se adună spre înălțimi, unde trebuie să neutralizeze o zonă pozitivă, pesemne că protoni veniți din spațiu, de la soare.
De cele mai multe ori, vara, atmosfera este încărcată mai mult sau mai puțin negativ la suprafața pământului și pozitiv în straturile superioare. Dar câteodată se formează și fulgere inverse, de sus în jos, ce intră în pământ. Analizați locul acesta de impact și căutați ce s-a întâmplat. Apar ca din senin tot felul de elemente chimice noi”, a fost de părere un pasionat de astfel de fenomene atmosferice.
Fulgerele au brăzdat cerul în zona unde busolele o iau razna
Munţii Metaliferi, situați între Valea Crişului Alb (zona Brad) şi Valea Mureşului (zona Devei) se numără printre regiunile cele mai bogate în resurse naturale din România, unele exploatate încă din Antichitate.
Un aspect mai puțin cunoscut, sesizat de oameni de știință, face din Munții Metaliferi un ținut cu totul deosebit. În anumite locuri din munți, busolele „o iau razna” din cauza anomaliilor magnetice prezente.
Din anii ’50, oamenii de știință au identificat mai multe locuri din Munții Metaliferi, care prezentau astfel de anomalii. Una dintre ele a fost observată de inginerul Dragomir Romanescu, în 1957, între satele Vața de Jos și Vața de Sus, localități apropiate de municipiul Brad din Hunedoara.
„Conducând o echipă de prospecțiuni magnetometrice a Comitetului Geologic am descoperit o anomalie de magnetizare inversă, de formă alungită extinzându-se pe 800 metri, care pornește din pârâul Vața și traversează culmea dintre acest pârâu și pârâul Prihodiște. Amplitudinea acestei anomalii atinge — 2000 gamma”, arăta inginerul, în revista „Studii și Cercetări de Geofizică” (1963).
