Șoimul dunărean este pasărea anului în 2024 în Ungaria. Mai mult de 60% din populația Uniunii Europene cuibărește în Ungaria. Află de ce populația e foarte rară în România.
Șoimul dunărean este, de asemenea, un bun natural de mare importanță la nivel continental. Mai mult de 60% din populația Uniunii Europene cuibărește în Ungaria, iar Bazinul Carpatic este singura populație dovedită stabilă și în ușoară creștere a speciei la nivel mondial.
Șoimul dunărean a fost declarată pasărea anului în Ungaria. De ce a dispărut aproape în totalitate din România?
Din păcate, șoimul dunărean a dispărut aproape în totalitate de pe teritoriul României, ultimele perechi cuibăritoare fiind depistate în Dobrogea și în județul Timiș.
Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad deține un exemplar de Șoim dunărean (Falco cherrug) naturalizat (împăiat), care provine din zona localității Măcin, județul Tulcea, de pe malul Brațului Măcin al Dunării.
Principalele amenințări asupra speciei sunt: mortalitatea directă prin electrocutare, scăderea abundenței hranei prin degradarea populațiilor de popândăi ca urmare directă a intensificării agriculturii și a reducerii suprafețelor de pajiști, braconajul (specia fiind folosită pentru șoimărit, ouăle și puii pot fi luate din cuib, astfel de practici ducând la scăderea/dispariția unor populații locale), dar și intensificarea utilizării turbinelor eoliene.
Citește și: VIDEO Povestea omului-lup care a băgat spaima într-un sat din Transilvania. Ar fi fost blestemat la naștere
Este o specie periclitată la nivel național, listată ca EN (endangered) în Lista Roșie a speciilor de păsări din România. În ultimii ani, datorită măsurilor de conservare (instalare de suporturi artificale pentru cuiburi), majoritatea exemplarelor din zona europeană a distribuției cuibărește pe stâlpi de electricitate.
În Ungaria specia e „în floare”
Societatea Maghiară pentru Ornitologie și Conservarea Naturii (MME) acordă o atenție deosebită acestei specii încă de la înființarea sa în 1974, motiv pentru care a fost aleasă ca pasăre a anului 2024, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări, a precizat organizația într-un comunicat.
Este un șoim mare, cu aripi largi, asemănător ca mărime și colorit cu șoimul comun, și este mai mare doar decât șoimul nordic din Eurasia. Este distribuit în principal în Asia, mai ales în China, Mongolia și Kazahstan, iar majoritatea populației europene se află în Ungaria și Ucraina.
Fiind o specie de teren deschis, de tufișuri, este un prădător la sol specializat în rozătoare de dimensiuni medii (ghiocei, hamsteri, veverițe de pământ etc.), dar poate prăda și specii mai mici, de mărimea unui șoarece, în absența acestora – comportându-se ca un șoim clasic – trece fără dificultate la prădarea păsărilor zburătoare, în special a speciilor din gama de mărime a heruvimilor și a porumbeilor.
Potrivit MME, șoimul săgetător, ca și alți membri ai familiei șoimilor, nu construiește cuiburi. Folosește cuiburile de corb și resturile de cuiburi de pe cornișele stâncilor sau creează o depresiune puțin adâncă în solul de moloz al cornișelor goale pentru a-și depune ouăle, iar în habitatele împădurite se mută în cuiburile goale ale altor păsări medii și mari, în special ale uliilor și vulturilor.
Populația mondială a fost estimată la 17400-28800 de perechi în 1990 și la 6100-14900 de perechi în 2013, dar doar o mică parte din această populație, aproximativ 5 %, trăiește în Europa. Aproape că a dispărut din Ungaria în anii 1980, când numărul de perechi cunoscute de șoimi săritori era de abia de zece.
Citește și: Enigma Peșterii Urșilor din Munții Apuseni: E casa zeilor sau ascunzișul a 140 de urși?
Datorită activității de conservare coordonate de MME, care a început atunci, numărul lor este acum de aproximativ 150 de perechi. Fiind o pasăre potențial migratoare, îndepărtarea ouălor și a puilor și capturarea adulților a fost, de asemenea, un factor de declin al populației în a doua jumătate a secolului trecut.
În cazul siturilor de cuibărit stâncoase, MME a folosit cu succes, timp de mulți ani, patrule de voluntari care patrulează cuiburile. Un alt pas important a fost declararea facocerului ca specie protejată, urmată de reintroducerea rozătoarelor în fostele lor habitate.
În prezent, peste două treimi din populația națională se reproduc în cutii de puiet “veșnice” din aluminiu, instalate pe traversele metalice ale rețelei de înaltă tensiune, protejate atât de iepuri, cât și de oameni, potrivit sokszinuvidek.24.hu.
