România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană. România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.
Surse guvernamentale au declarat că subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari.
România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană. Cât ar trebui să plătim?
Sursele citate au declarat că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.
În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari.
Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.
„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.
Sentința se va da pe 10 februarie Sentința se va da pe 10 februarie. În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona.
În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis atunci la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.
În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră, potrivit digi24.ro.
De asemenea, scandalul Roșia Montană a fost punctul din care a pornit succesul USR. Mișcarea „Uniți Salvăm” a fost rampa de lansare pentru succesul ulterior înregistrat de partid în alegeri.
Gabriel Resources: Zăcământul de la Roșia Montană conține 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint
Localitatea Roşia Montană, din judeţul Alba, a devenit cunoscută în 1997. În acel an, autorităţile au acordat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din zonă companiei de stat Minvest Deva, pe o perioadă de 20 de ani.
După patru luni, licenţa a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Gold Resources, care în 2000 şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation. Compania a fost înfiinţată special pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Montană.
Acţionarii firmei: compania canadiană Gabriel Resources şi Minvest Deva. Compania din Canada a fost controlată de nume importante din business-ul mondial, precum John Paulson, Thomas Kaplan şi Beny Steinmetz, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”.
Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controvesată este însă modalitatea de extragere a metalelor preţioase – cu ajutorul cianurilor.
Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane.
